Ministrul Apărării, Vasile Dîncu, a spus că ar exista încă în Occident impresia că flancul estic al NATO ar fi mai vulnerabil în partea sa nordică. România insistă că sudul acestui flanc - cu România și Marea Neagră - ar trebui să fie o prioritate a măsurilor defensive.
Vasile Dîncu se arată nemulțumit de faptul că nu ia în considerare faptul că partea nordică a flancului estic este mai vizată de o posibilă invazie sau un atac rusesc decât partea noastră a Mării Negre.
Mai exact, ministrul Apărării a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă că în Occident există impresia că flancul estic al NATO ar fi mai vulnerabil în partea sa nordică. România insistă că sudul acestui flanc – cu România și Marea Neagră – ar trebui să fie o prioritate a măsurilor defensive.
Încă se consideră în Europa că partea nordică a flancului estic este mai vizată de o posibilă invazie sau un atac rusesc decât partea noastră a Mării Negre, deși noi spunem că aici este partea cea mai importantă și vulnerabilitățile s-au mutat din nord înspre sud, a declarat Vasile Dîncu.
Dacă Rusia va ataca Republica Moldova, România, ca membră NATO, nu o poate apăra militar
În schimb, spune ministrul Vasile Dîncu, poate să o sprijine militar, așa cum se întâmplă azi cu NATO și Ucraina. Dar, a ţinut să precizeze că Republica Moldova nu este în pericol în acest moment pentru o intervenție militară.
Întrebat dacă trebuie să schimbăm ceva cu privire la strategie sau dacă s-a greşit cu ceva, ministrul Vasile Dîncu a răspuns:
Nu cred că am greșit undeva. Cred, însă, că ar trebui să ne preocupe mai mult apărarea României, să devină aceasta unul din punctele importante ale politicii viitorului. Pentru o strategie de apărare pentru România, ar trebui, evident, să fim mai solidari probabil în Parlamentul României, să construim coaliții și să punem apărarea drept unul din cele mai importante ținte pentru viitor.
Dîncu: Am avut un sentiment al unei neputințe învățate, adică să lăsăm totul pe baza altora
Cu privire la faptul că România este mai rezervată în comparație cu Polonia, ministrul Apărării a declarat un lucru care a generat acest oarecum sentiment că apărarea nu este necesară este faptul că, în democrație, am avut un sentiment al unei neputințe învățate, adică să lăsăm totul pe baza altora, Uniunea Europeană, să lăsăm pe NATO.
Sunt două lucruri, o cauză care a afectat întreaga Europă, ideea că nu se poate întâmpla nimic, că, de fapt, singurele noastre lupte sunt luptele pentru libertate individuală împotriva, uneori a statului, că statul a greșit de multe ori față de cetățeni în istoria noastră din ultimii 30 de ani.
Ar fi trebuit să renunțăm la această ideologie a progresului continuu, să ne dăm seama că sunt semne că istoria poate face pași înapoi și că se poate întâmpla ca, în vecinătate, să avem o amenințare. Acesta este un prim lucru.
Un al doilea lucru care a generat acest oarecum sentiment că apărarea nu este necesară este faptul că, în democrație, am avut un sentiment al unei neputințe învățate, adică să lăsăm totul pe baza altora, Uniunea Europeană, să lăsăm pe NATO. Cineva se ocupă pentru noi de treburile importante. La noi s-a aprobat 2% din PIB de mai demult față de alte țări, unele țări acum ajung aici, a subliniat minsttrul într-un interviu pentru europalibera.