În contextul alegerilor din Republica Moldova, unde Maia Sandu acuză „o fraudă fără precedent”, oficialii occidentali avertizează că sabotajele orchestrate de Rusia în Europa iau amploare.
Sabotajele orchestrate de Rusia în Europa se extind vertiginos
În iulie, o persoană care pretindea a fi un estonian vorbitor de limbă rusă pe nume Valeri Ivanov, în vârstă de 26 de ani, a intrat în contact cu un recrutor de pe Telegram, platformă folosită adesea în rețelele pro-Kremlin pentru recrutarea de saboteuri. Anunțul căuta cetățeni europeni dispuși să comită acte de sabotaj în țările lor, promițând plăți consistente în criptomonedă pentru diverse misiuni ilegale, cum ar fi incendierea vehiculelor sau spionarea bazelor militare.
Persoana care se prezenta sub numele de Valeri Ivanov era, în realitate, parte a unei echipe de reporteri de investigație de la Organised Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP), care urmărea să expună astfel de operațiuni. În timpul discuțiilor, recrutorul anonim a sugerat o recompensă de până la 10.000 de dolari pentru diferite acte de sabotaj, ilustrând tacticile prin care agenți locali ar putea fi manipulați și implicați în acțiuni destabilizatoare.
Acest tip de incidente a crescut considerabil în Europa în ultimele luni, pe fondul tensiunilor geopolitice, iar oficialii occidentali suspectează că agenți finanțați de Rusia ar fi implicați în aceste activități. Rusia a negat constant orice implicare în aceste acțiuni, deși astfel de scheme de sabotaj au fost raportate tot mai frecvent.
Ce fac rușii pentru a atrage oamenii în tabăra lor
Infracţiunile raportate în diverse țări europene au variat de la spargeri și incendieri ale fabricilor și infrastructurilor critice, până la atacuri fizice și chiar un complot de asasinat împotriva directorului general al celei mai mari companii de armament din Germania. Această creștere a actelor de sabotaj și violență provoacă îngrijorări tot mai mari în rândul guvernelor occidentale, care încearcă să elaboreze o strategie coerentă pentru a combate aceste amenințări.
Recrutorii anonimi folosesc adesea tehnici ingenioase pentru a atrage persoane vulnerabile. În cazul lui „Ivanov”, recrutorul i-a cerut să realizeze un videoclip în care să testeze un cocktail Molotov într-o pădure izolată, ca parte a „inițierii”. După aceasta, ar fi urmat să primească o primă plată și noi instrucțiuni. Deși „Ivanov” era doar o operațiune sub acoperire, se crede că multe persoane reale au răspuns unor astfel de oferte, fiind în mare parte infractori mărunți cu antecedente penale.
Această campanie de sabotaj și destabilizare a luat amploare de la invazia Rusiei în Ucraina. Într-o întâlnire NATO din aprilie, secretarul de stat american Antony Blinken a subliniat că aproape fiecare țară membră a raportat astfel de incidente, indicând o strategie concertată de perturbare a stabilității în regiune orchestrată de agenți ruși sau colaboratori locali.
Rusia dorește să capete încrederea oamenilor înainte de a începe un eventual război în Europa
Obiectivele Rusiei, potrivit oficialilor și analiștilor, par să fie centrate pe subminarea încrederii cetățenilor europeni în guvernele lor, pe descurajarea sprijinului militar oferit Ucrainei și pe evidențierea puterii Kremlinului într-un mod brutal, pe care Occidentul ezită să-l confrunte direct. Această strategie ar putea, de asemenea, să aibă scopul de a destabiliza coeziunea occidentală, mai ales înaintea unor eventuale conflicte mai ample în viitor.
„Obiectivul evident este să creeze o atmosferă de vulnerabilitate și nesiguranță în rândul populației”, explică Elisabeth Braw, expert suedez în războaie hibride, care consideră că astfel de tactici hibridizate au devenit parte din arsenalul strategic al Rusiei. Atacurile de acest tip nu doar că testează capacitatea de reacție a guvernelor, dar și capacitatea cetățenilor de a-și menține încrederea în siguranța oferită de acestea.
Bruno Kahl, șeful serviciului german de informații externe BND, a subliniat recent că Rusia a escaladat utilizarea măsurilor hibride la un nivel fără precedent. El a avertizat că, în viitorul apropiat, Moscova ar putea chiar lua în considerare o confruntare militară directă cu NATO. Putin ar putea alege să continue această intensificare a tensiunilor, iar armata rusă ar putea fi pregătită să atace Europa în mod mai direct spre sfârșitul acestui deceniu, conform predicțiilor sale.
Vladimir Putin. Sursa foto: facebook
Luna trecută, şefii CIA din SUA şi MI6 din Marea Britanie - Bill Burns şi Richard Moore - au declarat că Rusia desfăşoară o „campanie nesăbuită de sabotaj” pe întregul continent.
În această lună, Ken McCallum, șeful MI5, a subliniat că agenția militară de informații a Rusiei, GRU, a intensificat activitățile periculoase precum incendierile și sabotajele, folosindu-se adesea de grupări criminale interlope pentru a desfășura aceste operațiuni. El a descris aceste acțiuni drept tot mai nesăbuite și greu de controlat. În replică, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a respins acuzațiile ca fiind „nefondate și neîntemeiate,” negând orice implicare a Rusiei în astfel de activități.
Pe lângă atacurile cibernetice și războiul informațional pe care Rusia le utilizează de ani de zile pentru a destabiliza și intimida inamicii săi, oficialii occidentali remarcă o escaladare a atacurilor fizice asupra teritoriilor țărilor membre NATO. Această intensificare a acțiunilor de sabotaj și perturbare a dus la apeluri crescânde din partea liderilor occidentali pentru un răspuns mai ferm și mai coordonat împotriva acestor amenințări.
„Ar trebui să ne îmbunătăţim comunicarea strategică pentru a clarifica faptul că vor exista repercusiuni grave pentru aceste acţiuni, în special dacă acestea duc la pierderi de vieţi omeneşti”, a declarat Eero Kytomaa, consilier principal pe probleme de securitate naţională şi ameninţări hibride în cadrul guvernului finlandez de la Helsinki.
Lista țărilor vizate de Rusia este în creștere
Oficialii europeni au raportat o serie de incidente recente, printre care se numără spargerile la stațiile de tratare a apei din Finlanda, extinse acum și în Suedia. Pe 13 octombrie, un intrus a avut acces la un rezervor și o stație de pompare în districtul Bollnas din vestul Suediei, determinând autoritățile locale să le solicite locuitorilor să fiarbă apa potabilă ca măsură de precauție. Incidentul a ridicat semne de întrebare în legătură cu securitatea infrastructurilor critice.
Un caz similar a avut loc în Germania, în luna august, în apropiere de Köln, când s-a descoperit o gaură în gardul de securitate din jurul unui rezervor. Din nou, locuitorii au fost avertizați să fiarbă apa, în timp ce autoritățile au efectuat teste pentru a detecta posibile contaminări chimice sau biologice. Aceste atacuri asupra infrastructurii esențiale au alarmat autoritățile din mai multe țări europene.
În Germania, șefii spionajului care au depus mărturie în fața parlamentului au semnalat și alte acțiuni agresive, precum colete capcană care s-au aprins la un centru logistic DHL. Un astfel de incident ar fi putut declanșa un dezastru pe o aeronavă comercială. Un incendiu similar la o instalație DHL din Birmingham, Marea Britanie, în iulie, este investigat pentru posibile legături cu Rusia, subliniind riscurile tot mai mari ale unor astfel de atacuri.
Complot de asasinare în Germania
Conform unor relatări din iulie ale CNN și altor surse, una dintre cele mai grave situații a implicat un presupus complot de asasinare a lui Armin Papperger, directorul executiv al companiei germane de apărare Rheinmettal. Această firmă a jucat un rol esențial în furnizarea de echipamente militare, precum obuze și vehicule, către Ucraina. Incendiile și actele de sabotaj s-au extins la locații diverse, cum ar fi un magazin IKEA din Lituania și Muzeul Ocupației din Letonia, ambele fiind simboluri semnificative ale trecutului sub control sovietic.
În același timp, incidente de securitate au avut loc și în Germania, unde drone neidentificate au survolat o centrală nucleară, iar aeroportul principal din Stockholm a fost închis temporar din cauza unor drone suspecte. Numeroase țări, printre care Estonia, Polonia, Letonia, Lituania și Marea Britanie, au arestat suspecți implicați în sabotaj sau alte activități infracționale sponsorizate de Rusia. Deși majoritatea acestor operațiuni nu au fost detaliate public, autoritățile din Polonia au confirmat arestarea a nouă persoane în mai, acuzate de violențe și incendiere.
Răspunsurile posibile la aceste acțiuni includ un sprijin occidental mai mare pentru Ucraina și sancțiuni economice mai stricte împotriva Rusiei. Totuși, atribuirea acestor acte poate fi dificilă, iar oficialii recunosc că multe incidente de sabotaj rămân neclare. De exemplu, în cazul distrugerii gazoductului Nordstream 2 în 2022, deși inițial s-a dat vina pe Rusia, investigațiile ulterioare au sugerat că ar fi putut fi implicate elemente ucrainene.
„Război” cognitiv
Oficialii subliniază că, deși incidentele din 2024 sunt mai frecvente decât cele din 2023, tendința de intensificare a activităților rusești rămâne evidentă. Fostul ministru britanic de externe, William Hague, a descris recent sabotajele Rusiei ca fiind parte a unui „război cognitiv” dus de națiuni autoritare precum Rusia și China, cu scopul de a submina încrederea și unitatea occidentală. Aceste acțiuni fac parte dintr-o strategie mai largă, în care atacurile cibernetice joacă un rol esențial.
Recent, hackerii ruși au pătruns în sistemele de comunicații ale serviciului de ambulanță din Marea Britanie, iar mai multe companii private din domeniul apărării au fost, de asemenea, vizate. În estul Europei, țări precum Polonia și Lituania se confruntă cu o creștere a fluxului de migranți veniți din Belarus, un fenomen considerat ca fiind încurajat de Rusia și Belarus pentru a destabiliza regiunea. Guvernele acestor țări au început să implementeze măsuri de securitate mai stricte la granițe pentru a gestiona situația.
În același timp, rețelele de social media, precum Telegram, au început să ia măsuri împotriva activităților ilegale. După expunerea canalelor Telegram folosite pentru recrutarea de sabotori, acestea au fost închise rapid, însă oficialii avertizează că mai sunt multe de făcut. Deși aceste măsuri sunt un pas în direcția bună, experții, inclusiv Elisabeth Braw de la Atlantic Council, avertizează că activitățile ostile vor continua atât timp cât ele servesc interesele Kremlinului și ale aliaților săi.
Cu toate că expunerea acestor activități și reacțiile la ele se intensifică, autoritățile avertizează că riscul de perturbări economice, sociale și politice rămâne ridicat. Oficialii occidentali îndeamnă la vigilență sporită și la măsuri de protecție împotriva acțiunilor hibride care pot avea un impact devastator asupra națiunilor vizate, avertizează Reuters.