Anunțul cancelarului german Olaf Scholz conform căruia Bulgaria, Croaţia şi România îndeplinesc criteriile de aderare la spaţiul Schengen, readuce în atenție acest subiect. Deși puțini sunt cei care nu cunosc acest termen – Schenghen, sunt destui cei care nu știu exact ce implică, pentru un stat, calitatea de membru al acestui spațiu.

Cancelarul german Olaf Scholz a apreciat că Bulgaria, Croaţia şi România îndeplinesc criteriile de aderare la Spaţiul Schengen.

„Schengen este una din cele mai mari realizări ale Uniunii Europene şi trebuie să o protejăm şi să o dezvoltăm. Asta înseamnă, de altfel, închiderea golurilor rămase”, a precizat cancelarul german.

El a adăugat că cele trei state pe care le-a nominalizat, „Croaţia, România şi Bulgaria îndeplinesc toate cerinţele tehnice pentru calitatea de membre cu drepturi depline”. Drept urmare, cancelarul Olaf Scholz și-a luat angajamentul că va face toate demersurile pentru ca cele trei state să devină membre cu drepturi depline

„Voi acţiona pentru ca ele să devină membre cu drepturi depline”, a promis cancelarul german.

Toate măsurile necesare pentru aderarea la spaţiul Schengen au fost incluse în Planul de Acţiune Schengen revizuit 2010. Documentul conține o serie de recomnadări de natură tehnică şi măsurile necesare pe care trebuie să le adopte fiecare stat candidat pentru a finaliza procesul de aderare. La 21 decembrie 2010, Franţa şi Germania au cerut oficial amânarea aderării Bulgariei şi României la Spaţiul Schengen.

Ce este spațiul Schenghen

Schengen, așa cum este cunoscut spațiul UE fără controale la frontiere, reprezintă una dintre cele mai concrete realizări ale integrării europene.  Dreptul la libera circulație în Uniunea Europeană pentru cetățenii europeni a devenit realitate la crearea sa în 1995. În acel moment, controalele la frontiere au fost eliminate în interiorul acestei zone. Spațiul Schengen include 26 de țări, 22 din Uniunea Europeană și patru din afara acesteia. Statele din afara UE care au aderat la Schenghen sunt Islanda, Norvegia, Elveția și Liechtenstein.

Pentru România, aderarea la spațiul Schengen, implică eliminarea timpilor de așteptare la punctele de trecere a frontierei terestre cu Ungaria și Bulgaria (corelativ și cu Grecia). De exemplu, în plin sezon estival sau iarna, înainte de sărbători, turiștii români care aleg să-și petreacă vacanțele în Bulgaria sau Grecia, în Vestul Europei sau cei care se întorc din străinătate, nu vor mai trebui să aștepte la frontiere.

Controlul documentelor nu se va mai face, iar transportatorii vor scăpa de cozile de la frontierele cu Ungaria și Bulgaria. Trecerea frontierei se va face indiferent de oră, prin orice loc, în orice perioadă a anului, iar cetățenii statelor membre care călătoresc în spațiul Schengen vor trebui să aibă asupra lor doar un document de identitate valabil.

Aderarea la Schengen, impact pozitiv asupra economiei

Practic, aderarea la Schengen va avea un impact pozitiv în special pentru transportatorii de marfă, prin eliminarea timpilor de așteptare la frontierele terestre cu Ungaria și Bulgaria. Va crește competitivitatea, iar comerțul va fi mai profitabil, datorită circulației mai rapide a mărfurilor, la costuri mai reduse.

La frontiera aeriană, va fi eliminat controlul de frontieră pentru zborurile către/dinspre destinații din spațiul Schengen, iar deplasările către/din aceste destinații se vor desfășura ca un zbor intern în România.

De asemenea, aderarea la Schengen va crește atractivitatea României ca destinație de afaceri și turistică.