Potrivit sondajelor efectuate la ieşirea de la urne, actualul preşedinte, proeuropean, a obţinut 50,5% din voturile electoratului sârb.
Proeuropeanul Boris Tadici a fost reales, ieri, în funcţia de preşedinte al Serbiei, indică sondajele la ieşirea de la urne. Potrivit estimărilor Centrului pentru Alegeri Libere şi Democraţie, Tadici l-a învins pe rivalul său Tomislav Nikolici la o diferenţă de circa două procente - 50,5% faţă de 47,9%, relatează AFP. În condiţiile unui scor atât de strâns, rezultatul final al alegerilor nu va putea fi stabilit decât după numărătoarea tuturor voturilor.
La al doilea tur de scrutin al prezidenţialelor, considerat practic un referendum pentru destinul Serbiei, alegătorii s-au prezentat la urne într-o proporţie care a depăşit aşteptările. Dacă la primul tur de scrutin, din 20 ianuarie, prezenţa la urne a fost de peste 60%, ieri, aceasta a atins 67%. Alegerile prezidenţiale din Serbia s-au desfăşurat în contextul în care liderii albanezi din Kosovo au anunţat că, indiferent de rezultatul votului, vor proclama rapid independenţa provinciei aflate sub administrarea ONU de la încheierea conflictului din 1998-1999 dintre forţele sârbe şi separatiştii albanezi. Deşi analiştii politici au considerat că miza principală a alegerilor constă în apropierea sau îndepărtarea Serbiei de Uniunea Europeană, sârbii au văzut lucrurile altfel. Mulţi au mers la vot, în primul rând, pentru că nu vor să audă de independenţa provinciei Kosovo. Paradoxul este că atât Tadici, cât şi Nikolici se opun independenţei provinciei separatiste, primul optând însă pentru o îmbunătăţire a relaţiilor cu forul comunitar. „Am votat pentru Nikolici pentru că vreau ca Serbia să păstreze Kosovo. Ceea ce contează este integritatea teritorială a Serbiei, şi nu UE“, declara ieri Milan Rusici, un mecanic de 20 de ani din Belgrad. „Aş vrea să intrăm în UE, dar dacă independenţa Kosovo este condiţia, trebuie să renunţăm. Au murit sârbi pentru Kosovo. Dacă vom accepta independenţa provinciei, înseamnă că au murit degeaba“, a declarat, la rândul său, Danijela Milojevici, o tânără de 26 de ani.
Alţii au mers la vot numai de teamă să nu iasă învingător un ultranaţionalist. „Mama mea nu a fost la vot în primul tur, pentru că e bolnavă. Dar acum ne-am temut să nu câştige Nikolici şi am vrut să voteze şi ea“, a declarat Aleksandra Seslija, în vârstă de 33 de ani. În acest timp, albanezii din Kosovo i-au privit cu indiferenţă pe sârbii din provincie care s-au înghesuit la urne. „Votează degeaba. În curând ne declarăm independenţa“, a spus Rushit Hajrizi, un agricultor de 43 de ani, din apropiere de Priştina. În căutarea unui garant pentru viitor Potrivit sondajelor date publicităţii săptămâna trecută, Tadici avea un uşor avantaj înaintea duelului decisiv cu Tomislav Nikolici. „Toată lumea trebuie să meargă la vot. Vom avea un fel de referendum asupra căii pe care trebuie să o urmeze Serbia. Mă aştept ca alegătorii să opteze pentru continuarea reformelor începute în octombrie 2000“, după pierderea puterii de către fostul preşedinte Slobodan Miloşevici, a declarat ieri Boris Tadici. „Această ţară şi acest popor vor o viaţă mai bună, nu o revenire la izolare. Serbia se îndreaptă spre aderarea la Uniunea Europeană“. Tadici a mai spus că Serbia „va lupta până la capăt, prin toate mijloacele legale şi diplomatice“, împotriva independenţei provinciei Kosovo. La scurt timp după ce a votat, Nikolici a declarat presei că nu Uniunea Europeană, ci Moscova poate asigura dezvoltarea ţării sale. „În acest moment, Rusia este un partener mai apropiat Serbiei decât Uniunea Europeană. Mă aştept la schimbări importante“, a spus candidatul ultranaţionalist. În campania ce a precedat al doilea tur de scrutin, Tomislav Nikolici a avut un mesaj dur pentru liderii celor 27 de state membre ale forului comunitar: „Nu vă atingeţi de Kosovo!“. Aseară, liderul ultranaţionalist a precizat că, dacă va ieşi victorios în alegeri, va permite avioanelor ruseşti să patruleze deasupra Serbiei. ASEMĂNĂTOR ROMANIEI Atribuţiile preşedintelui Conform Constituţiei adoptate în urma referendumului desfăşurat în perioada 28-29 octombrie 2006, şeful statului sârb este ales prin vot secret. El promulgă legi prin decret prezidenţial, propune Adunării Naţionale (forul legislativ de la Belgrad) un candidat pentru fotoliul de prim-ministru după consultarea cu partidele politice parlamentare şi, la recomandarea guvernului, îi numeşte şi recheamă de la post pe reprezentanţii diplomatici ai Serbiei. Preşedintele este comandantul suprem al forţelor armate şi poate decreta starea de urgenţă. Prin jurământul rostit în cadrul ceremoniei de învestitură, şeful statului se angajează să depună toate efoturile pentru a apăra suveranitatea şi integritatea teritorială a Serbiei, „incluzând Kosovo şi Metohija ca parte componentă“. Dacă încalcă Legea Fundamentală, preşedintele Republicii Serbia poate fi demis din funcţie cu voturile a cel puţin două treimi dintre deputaţi. Procedura de demitere poate fi iniţiată de către Adunarea Naţională, la propunerea a minimum două treimi dintre membrii săi. Nimeni nu poate fi ales preşedinte al Serbiei pentru mai mult de două mandate, se arată în Articolul 116 din Constituţie. Durata unui mandat este de cinci ani şi se poate prelungi doar în caz de război sau în eventualitatea decretării stării de urgenţă. ÎN CIFRE Cu şi fără Kosovo Serbia are o suprafaţă de 88.361 de kilometri pătraţi şi, după iminenta declarare a independenţei Kosovo, va rămâne cu doar 77.472 kilometri pătraţi. Potrivit recensământului din anul 2002, populaţia acestei ţări este de 7,5 milioane de locuitori, la care se adaugă cele două milioane de persoane care trăiesc în provincia separatistă, majoritatea de origine albaneză (peste 90%). După bombardamentele NATO asupra fostei Iugoslavii, provincia Kosovo este administrată, din 1999, de către ONU.
Recomandările noastre
