Construcția autostrăzii Comarnic - Brașov în parteneriat public-privat, așa cum își propusese dar și renunțase Guvernul Dăncilă, va fi demarată de noul cabinet Orban.

Alături de această amplă lucrare, liberalii își propun în programul de guvernare și promovarea proiectului construirii unui inel feroviar în jurul Capitalei.

Guvernul Orban vrea să utilizeze studiul de fezabilitate din 2015 pentru construcţia autostrăzii Comarnic-Braşov, „pe un traseu și solutii tehnice moderne și prietenoase cu mediul ambiant (ex. tuneluri)".

„Autostrada Comarnic-Brasov în lungime de 58,0 km și costuri 997,75 mil. de euro (prețuri 2014 MPGT) se va promova ca proiect pilot în PPP, prin dialog competitiv", menționează programul de guevrnare.

Construcţia va începe doar dacă va fi obținut sprijinul Comisiei Europene și dacă Banca Mondială, BEI și BERD vor fi de acord să participe la finanțarea proiectului.

Executivul demis a renunțat să construiască autostrada în parteneriat public-privat, proiectul fiind declarat de CSAT drept obiectiv strategic de interes național și, astfel, ar fi urmat să fie finanțat cu prioritate din fonduri bugetare.

După decizia CSAT, de la finele lunii iulie, premierul Dăncilă spunea că banii alocați de la buget sunt, de fapt, varianta mai rapidă, în condițiile în care până acum, de foarte mulți ani, nu a fost făcut absolut nimic.

„După cum știți, autostrada Comarnic - Brașov este în parteneriat public-privat. Am avut solicitare din partea unei societăți chinezo-turce. Eu am hotărât, împreună cu colegii mei, să scoatem din parteneriat public-privat, iar în prima ședință de CSAT această autostradă să devină de importanță națională sau de infrastructură critică, astfel încât să putem să demarăm cât mai repede lucrările pentru această autostradă", afirma Dăncilă.

Alte proiecte noi de investiții în domeniul rutier, avansate în programul de guvernare al PNL, sunt drumurile expres: Craiova – Pitești; Conexiunea Aeroportului H. Coandă - Autostrada A3; Lugoj – Craiova. Există și o listă de rezerva drumuri expres: Constanta – Tulcea – Brăila; Ploiești-Buzău-Focșani-Bacău-Pașcani-Suceava-Siret.

Printre proiecte se numără și variantele ocolitoare (VO) sau centuri ocolitoare: Drumul Național Centura Municipiului București; VO Vaslui; VO Giurgiu; VO Sf. Gheorghe; VO Bârlad; VO Timișoara; VO Zalău; VO Mangalia; VO Slobozia; VO Sighișoara; VO Bistrița; VO Vatra Dornei; VO Rm. Vâlcea; VO Miercurea Ciuc; VO Câmpulung Moldovenesc.

În ce privește Bucureștiul, programul de guvernare al PNL prevede realizarea unui inel feroviar, în zonele periferice ale Capitalei care poate descongestiona traficul de călători de tranzit din București și poate fi o soluție pentru conexiunea metropolei cu localitățile limitrofe.

„Analizarea oportunității promovării Proiectului "Inelul feroviar al Municipiului București", dezvoltat ca un sector feroviar periurban de tip "pendulă – cadențat", ar putea sa fie o alternativă pentru transportul urban sustenabil, nepoluant", consemnează RomâniaTv.