Serviciile secrete au făcut praf coaliția guvernamentală din Austria? Care este adevărata țintă a mega-scandalului de corupție?
- Ovidiu Drug ă
- 19 mai 2019, 17:26
Izbucnit cu numai câteva zile înainte de alegerile europene, ultimul scandal de corupție de pe bătrânul continent a declanșat un adevărat uragan. Cancelarul austriac Sebastian Kurz a făcut apel la președintele țării să convoace alegeri anticipate, lăsând să se înțeleagă că renunță la alianța pe care o are cu Partidul Libertății, catalogat de presa internațională ca fiind de extremă dreapta. Să fi așteptat Kunz acest moment ca să scape de incomozii săi aliați sau a decis să exploateze electoral scandalul? N-am nicio idee. Sunt însă câteva amănunte care mă fac să cred că „Afacerea Ibiza” e o operațiune inițiată, realizată și folosită de anumite servicii de informații.
Îngăduiți-mi mai întâi să fac o scurtă recapitulare a „Afacerii Ibiza” și, după aceea, vă voi spune pe ce mă bazez. Iată faptele. Vineri, publicaţiile germane Der Spiegel şi Süddeutsche Zeitung au dat publicității o filmare cu camera ascunsă al cărei protagonist este chiar șeful extremei drepte din Austria. Ziariștii spun că au obținut înregistrarea, dar nu explică nici de la cine, nici când... În imagini, Heinz-Christian Strache vorbește cu o femeie care pretinde că e nepoata unui oligarh rus. Tentat de ajutoarele financiare consistente promise de interlocutoarea sa, politicianul își dă arama pe față. Promite contracte publice în schimbul banilor rusești. Mai mult, visează cu ochii desciși că rușii cuimpără cel mai vândut cotidian austriac, iar jurnaliștii care îi sunt ostili sunt înlocuiți cu oamenii săi de casă.
Știe că ar putea fi vorba de o capcană și că vila ar putea fi înțesată de camere și microfoane, dar nu se poate opri. Într-un cuvânt- penibil. Heinz-Christian Strache a dovedit cine este și ce hram poartă. Nu e cu nimic mai bun decât politicienii care conduc Europa zilelor noastre. Nu merită nici simpatie, nici solidaritate. Iar demisiile sale din guvern și de la conducerea Partidului Libertății nu-i spală în niciun fel onoarea. Și-a trădat și țara și pe cei care și-au pus încrederea în el într-un moment extrem de complicat pentru Europa.
Să-l lăsăm, însă, pe Strache și să ne concentrăm asupra întrebărilor pe care nimeni nu vrea să și le pună. Ziarele germane care au publicat imaginile recunosc că acestea au fost înregistrate în iulie 2017, adică înainte de alegerile care au adus actuala coaliție la guvernare, Dacă era vorba de un demers jurnalistic, nu era normal să fie date publicității imediat? Dacă nu, cine i-a întins cursa lui Strache și pentru ce? A încercat cineva să-l șantajeze pe vicecancelarul austriac? Nici asta nu știm.
Putem trage, însă, mai multe concluzii. În primul rând, se dovedește că ziariștii mainstream și politicienii care au sugerat că Partidul Libertății din Austria este finanțat de Putin sunt niște gogomani. De ce ar mai fi avut nevoie Strache de ajutoarele unui nebulos oligarh rus, dacă ar fi avut la dispoziție ajutorul țarului?
În al doilea rând, pare destul de clar că nu Strache este ținta acestui scandal. Adevărata țintă pare să fie alianța populistă europeană pe care încearcă să o făurească Salvini și din care Partidul Libertăţii ar trebui să facă parte. Dar cel mai important lucru este că lovește Austria, adică una dintre puținele țări în care așa-zisa extremă dreaptă se afla la putere. Aici e adevărata miză, în opinia mea. Oricât de mult ar depăși populiștii estimările din sondaje, ei nu vor reuși să adune o majoritate în PE. Grupul parlamentar populist nu poate avea rezultate decât în condițiile în care este susținut de o coaliție de state în Consiliul European. Fără sprijinul reciproc dintre țările care se opun imigrației și parlamentarii populiști, nu poate fi vorba de blocarea politicilor pro-imigrație ale Brexelles-ului.
Din toate aceste considerente, eu cred că afacerea Strache este opera unor servicii secrete europene hotărâte să păstreze status quo-ul din Europa. O acțiune de culise cam de aceeași teapă cu interferențele rusești, dar mult mai eficientă. Eu unul mă tem însă ca nu cumva această operațiune să deschidă Cutia Pandorei. Pentru că serviciile secrete din cealaltă tabără ar putea fi tentate să dea replica. Cum? Rămâne de văzut!