Cu totul, erau aşteptaţi peste 200 de supravieţuitori ai lagărului, mulţi din ei evrei bătrâni care au făcut călătorii lungi de la casele lor din Israel, SUA, Australia, Peru, Rusia, Slovenia şi din alte locuri. Mulţi şi-au pierdut părinţi şi bunici la Auschwitz sau în alte lagăre de exterminare naziste, dar astăzi în călătoria lor de întoarcere au fost însoţiţi de copii, nepoţi şi chiar de strănepoţi.

Majoritatea celor 1,1 milioane de oameni ucişi de forţele germane naziste au fost evrei, dar printre cei închişi s-au numărat şi polonezi şi ruşi, aceştia urmând să fie de asemenea printre cei veniţi la comemorarea de luni, prezidată de preşedintele polonez Andrzej Duda şi de şeful Congresului Mondial Evreiesc, Ronald Lauder.

Auschwitz a fost eliberat de armata sovietică în 27 ianuarie 1945.

Liderii lumii s-au întâlnit la Ierusalim, săptămâna trecută, pentru a marca evenimentul în cadrul unei manifestări considerate de mulţi o ceremonie concurenţială. Printre ei s-au aflat preşedintele rus Vladimir Putin, vicepreşedintele american Mike Pence, preşedintele francez Emmanuel Macron şi Prinţul Charles al Marii Britanii.

Acel eveniment a fost afectat de politică, Duda boicotându-l în semn de protest după ce Putin a pretins că Polonia a jucat un rol în declanşarea Celui de-al doilea război mondial. Duda dorise să i se dea ocazia de a vorbi înainte sau după Putin pentru a apăra atitudinea ţării sale în faţa acestor acuzaţii false, dar nu i s-a dat dreptul la replică la Ierusalim.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski era aşteptat la evenimentul de la Auschwitz, care este amplasat în sudul Poloniei, regiune care în timpul războiului a fost sub ocupaţie germană.

Organizatorii manifestaţiei din Polonia, de la muzeul memorial de stat Auschwitz-Birkenau şi Congresul Mondial Evreiesc, au încercat să-i menţină în centrul atenţiei pe supravieţuitori.

“Este vorba de supravieţuitori. Nu este vorba de politică”, a spus Lauder, duminică, în timp ce se îndrepta spre lagărul morţii împreună cu câţiva supravieţuitori.

Lauder a avertizat că liderii trebuie să facă mai mult pentru combaterea antisemitismului, inclusiv prin adoptarea de noi legi pentru a-l combate.

În preziua comemorării, supravieţuitorii, mulţi din ei sprijiniţi de copiii şi nepoţii lor, au mers pe jos prin locul în care fuseseră aduşi în vagoane pentru vite şi unde au suferit de foame, boli şi aproape au murit. Ei au spus că se află acolo pentru a-şi aminti, pentru a-şi împărtăşi istoriile lor altora şi pentru a face un gest de sfidare faţă de cei care au căutat să-i distrugă.

Pentru unii, este totodată locul de îngropăciune al părinţilor şi bunicilor lor şi pentru cei morţi urmau să spună rugăciunea evreiască kaddish.

“Eu nu am niciun mormânt unde să merg şi ştiu că părinţii mei au fost ucişi aici şi îngropaţi. Aşa că acesta este modul meu de a le aduce un omagiu”, a spus Yvonne Engelman, femeie de 92 de ani venită din Australia, însoţită de încă trei generaţii actualmente împrăştiate prin lumea întreagă.

Ea şi-a amintit cum a fost adusă dintr-un ghetou din Cehoslovacia cu un vagon de vite, i s-au luat hainele, a fost rasă şi trimisă într-o cameră de gazare. Printr-un miracol, camera de gazare nu a funcţionat în ziua aceea şi ea a supravieţuit şi muncii silnice şi unui marş al morţii.

O supravieţuitoare de 96 de ani, Jeanette Spiegel, avea 20 de ani când a fost adusă la Auschwitz, unde a rămas nouă luni. Astăzi ea trăieşte în New York City şi se teme de ascensiunea violenţei antisemite în Statele Unite.

“Eu cred că îi aleg pe evrei pentru că noi suntem o minoritate atât de mică şi este uşor să fim aleşi”, a spus ea, luptându-se cu lacrimile. “Tinerii ar trebui să înţeleagă că nimic nu este sigur, că se pot întâmpla lucruri groaznice şi trebuie să fie foarte atenţi. Şi că, Doamne fereşte, ceea ce s-a întâmplat poporului evreu atunci nu ar trebui să se mai repete niciodată”.