Aurul a pierdut aproape 1.400 de dolari într-o singură corecție. Următoarea mișcare îi ține pe investitori în alertă

Adaugă-ne ca sursă preferată în Google Urmărește-ne pe Google News

Prețul aurului ar putea înregistra un nou maxim istoric în următoarele 12–18 luni, pe fondul incertitudinilor geopolitice, al inflației și al cererii din partea băncilor centrale. Analiștii urmăresc în special semnalele venite din Germania, unde declarațiile președintelui Bundesbank, Joachim Nagel, au readus în discuție posibilitatea creșterii rezervelor de aur ale băncii centrale, potrivit unei analize publicate vineri de Tavex.

Aurul a coborât de la 5.500 la aproximativ 4.100 de dolari pe uncie

Prețul aurului a ajuns la aproximativ 5.500 de dolari pe uncie troy în ianuarie 2026, după care a înregistrat o corecție semnificativă, coborând până în jurul valorii de 4.100 de dolari.

Potrivit experților consultați deFinancial Times, metalul prețios ar putea depăși acest nivel și ar putea atinge un nou maxim istoric în următoarele 12–18 luni. Estimările au la bază așteptările privind continuarea cererii pentru active considerate refugii în perioade de incertitudine.

Printre factorii menționați se numără tensiunile geopolitice, turbulențele de pe piețele financiare, inflația și scăderea prețurilor obligațiunilor guvernamentale.

„Specialitatea zilei” sau a bucătarului e o păcăleală. Ce fac restaurantele, de fapt

Noi facilități fiscale pentru pensii. Ce sunt CEI-S și CEI-D

Goldman Sachs estimează că aurul ar putea ajunge la 4.900 de dolari pe uncie troy până la sfârșitul anului 2026, cu aproximativ 800 de dolari peste nivelul actual, potrivit analizei Tavex.

Germania ar putea schimba abordarea privind rezervele de aur

Interesul pentru evoluția prețului aurului a fost alimentat și de declarațiile președintelui Bundesbank, Joachim Nagel, făcute la începutul lunii, în cadrul unui discurs susținut la Sorrento, în Italia.

Potrivit analizei, Nagel a prezentat argumente în favoarea diversificării activelor băncii centrale prin creșterea deținerilor de aur.

Acesta a arătat că randamentele mai mari ale obligațiunilor guvernamentale le-au făcut mai atractive din perspectiva rentabilității, însă nivelurile tot mai ridicate ale îndatorării au amplificat îngrijorările legate de riscul de credit asociat acestor instrumente.

Președintele Bundesbank a evidențiat și importanța riscurilor geopolitice în deciziile privind administrarea rezervelor băncilor centrale.

Declarațiile nu reprezintă o decizie oficială de cumpărare a unor cantități suplimentare de aur. Totuși, o eventuală schimbare de politică a Bundesbank ar putea transmite un semnal important piețelor financiare internaționale.

Bundesbank nu a mai cumpărat aur de aproape 30 de ani

Sursa foto: pexels.com

Aurul se bucură deja de interesul mai multor bănci centrale din Asia și Europa de Est. O eventuală schimbare de strategie în Germania ar avea însă o semnificație aparte, având în vedere rolul Bundesbank în zona euro.

Potrivit analizei Tavex, banca centrală germană nu a mai achiziționat aur de aproape 30 de ani. De asemenea, în perioada de după cel de-Al Doilea Război Mondial, chiar și atunci când dispunea de un excedent de dolari americani, Bundesbank a ales să nu cumpere aur, ținând cont de relația cu principalul său aliat transatlantic.

O eventuală intrare a unei mari bănci centrale din Europa de Vest în rândul cumpărătorilor activi ar putea influența evoluția prețului metalului prețios.

Tavex: Achizițiile băncilor centrale pot susține o nouă creștere

Victor Dima, manager de trezorerie la Tavex România, a declarat că piața se află într-o etapă de acumulare, după corecția înregistrată la începutul anului.

„Ne aflăm într-o etapă de acumulare, după corecția neașteptată înregistrată la începutul acestui an. Pentru a susține o nouă creștere, este nevoie să vedem achiziții din partea mai multor categorii de investitori, iar semnalul transmis de băncile centrale, care sunt cei mai mari jucători din piață, este deosebit de important”, a declarat Victor Dima.

Reprezentantul Tavex a adăugat că intrarea băncilor centrale din Europa de Vest în acest trend ar putea transmite un semnal puternic pieței și ar putea accelera creșterea prețurilor către un nou nivel.

Aproape jumătate dintre băncile centrale chestionate vor să cumpere aur

Un sondaj realizat de World Gold Council în rândul a 74 de bănci centrale și publicat în iunie 2026 arată că 45% dintre instituțiile participante intenționează să își majoreze rezervele de aur în următoarele 12 luni.

Potrivit analizei, acesta este cel mai ridicat procent înregistrat de la lansarea sondajului, în 2018. În același timp, o singură bancă centrală intenționează să își reducă expunerea la metalul prețios.

Victor Dima consideră că aceste evoluții indică o schimbare treptată a structurii rezervelor monetare la nivel mondial.

„Cu alte cuvinte, asistăm la o transformare structurală lentă, dar semnificativă, a sistemului monetar global. O schimbare chiar mai amplă decât destrămarea sistemului Bretton Woods și decizia președintelui american Richard Nixon de a suspenda convertibilitatea dolarului în aur, în 1971. În esență, asistăm la o înlocuire treptată a obligațiunilor guvernamentale din poziția de principal activ de rezervă al băncilor centrale și la revenirea aurului la rolul pe care l-a avut timp de secole”, a afirmat reprezentantul Tavex.

În acest context, analiștii consideră că o eventuală schimbare de strategie a Bundesbank ar putea deveni un factor important pentru evoluția viitoare a prețului aurului.