Politica autorităţilor franceze de "repatriere voluntară" a romilor a fost discutată ieri în Comisia Europeană. Delegaţia română, condusă de secretarul de stat al MAE Bogdan Aurescu, a subliniat că nu va fi acceptată discriminarea cetăţenilor români şi că impunerea de condiţii de tip material etnicilor romi este echivalentă cu un abuz de drept.
Franţa, reprezentată la întâlnirea de la Bruxelles de ministrul francez al Imigraţiei, Eric Besson, şi de secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche, susţine că România nu depune suficiente eforturi pentru a-i integra pe etnicii romi. Secretarul de stat al MAE Bogdan Aurescu a răspuns însă că nu va fi tolerată discriminarea cetăţenilor români şi că repatrierea se face cu încălcarea prezumţiei de nevinovăţie. "Am expus astăzi(ieri- n.r.) comisarului Reding poziţia României faţă de măsurile luate recent de Franţa privind îndepărtarea de pe teritoriul francez a unor cetăţeni români de etnie romă. Am arătat că, deşi partea română este deschisă pe deplin cooperării cu Franţa, (....) nu vom tolera nici încălcarea demnităţii cetăţenilor români, indiferent de etnie, nici a drepturilor lor fundamentale şi nici a profilului României de stat membru UE", a subliniat Aurescu, citat de Mediafax. "Se încalcă prezumţia de nevinovăţie" Delegaţia română a demontat inclusiv argumentul siguranţei şi ordinii publice invocat de partea franceză. "Din datele furnizate de partea franceză, numai 708 cetăţeni români se aflau anul trecut în închisorile franceze pentru ispăşirea unor condamnări, adică 0,3% din totalul persoanelor cetăţeni străini acuzate - nu condamnate- pentru comiterea unor infracţiuni în Franţa", a afirmat Aurescu. Mai mult, niciunul dintre cei 500 de romi repatriaţi până în acest moment nu a avut cazier în România sau în Franţa, fapt care sugerează că "aceste îndepărtări de pe teritoriul francez se fac sub suspiciunea de comitere în viitor a unor infracţiuni, deci cu încălcarea prezumţiei de nevinovăţie". Oficialul MAE a afirmat, în faţa vicepreşedintelui Comisiei Europene, Viviane Reding, că impunerea de condiţii de tip material, cum ar fi o limită de venit personal sau existenţa unui domiciliu stabil pentru şederea sub trei luni în UE, este echivalentă cu un abuz de drept, care va afecta grav cu precădere cetăţenii din Europa Centrală şi de Est, cu venituri mici. "Nu putem accepta o nouă cortină de separare a vechii şi noii Europe, pe baze cenzitare. (...) Am arătat că pentru români, care au trecut prin 50 de ani de dictatură comunistă, libertatea de circulaţie este un drept cu o semnificaţie cu totul aparte şi că nu intenţionăm să renunţăm la el în nicio circumstanţă. Am mai arătat că soluţia la problema comunităţii rome, care este o problemă europeană, nu este jocul de ping-pong cu aceşti oameni. Franţa nu îi poate îndepărta de pe teritoriul său fără respectarea Directivei 38/2004, nu le poate împiedica revenirea, iar România nu are dreptul să îi împiedice să circule liber, în calitate de cetăţeni europeni", a mai spus Bogdan Aurescu. Delegaţia română a înaintat CE un set de propuneri la nivelul Comisiei Europene pentru soluţionarea situaţiei romilor.
- transformarea Platformei Europene de Incluziune a Romilor în mecanism de coordonare a Comisiei, statelor membre, cu participarea ONG-urilor
- adoptarea în fiecare an a unui Plan de acţiune în cadrul platformei,
- încurajarea statelor membre să includă aspectele de incluziune socială în
- elaborarea Cadrului naţional Strategic de Referinţă şi a programelor operaţionale
- campanii de informare şi conştientizare care să încurajeze participarea la viaţa publică şi luarea deciziilor.
Delegaţia română prezentă la Bruxelles este formată din secretarii de stat Bogdan Aurescu, Valentin Mocanu şi Valentin Fătuloiu. Franţa critică România în problema romilor Oficialii francezi au apărat ieri, la Bruxelles, politica guvernului de la Paris în privinţa repatrierii romilor. Secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Pierre Lellouche a criticat guvernul român pentru că a cheltuit numai 0,4 la sută din cele cinci miliarde de dolari pe care le primeşte anual de la UE pentru integrarea minorităţii rome. Delegaţia franceză a mai cerut părţii române elaborarea unui plan concentrat pe educaţie, locuinţe, sănătate şi instruire a minorităţii rome.