Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să respingă recursul Consiliului Superior al Magistraturii formulat împotriva hotărârii Curții de Apel București, prin care se cerea ca procurorului Oana Schmidt-Hăineală să-i fie acordate daune morale și materiale, dată fiind încetarea abuzivă a detașării sale la Ministerul Justiției.
Astfel, procurorii CSM care au dispus măsura inițială, dar și fostul procuror general Augustin Lazăr, cel care a și propus încetarea detașării vor avea de achitat daune considerabile.
Augustin Lazăr și procurorii CSM trebuie să o despăgubească pe Oana Schmidt-Hăineală
În anul 2017, Guvernul condus de Sorin Grindeanu a adoptat Ordonanța 13, cea care modifica o serie de articole din Codul Penal, printre care și cel referitor la infracțiunea de abuz în serviciu. Date fiind protestele de amploare organizate în stradă din acest motiv, procurorul general Augustin Lazăr a solicitat plenului CSM încetarea detaşării Oanei Schmidt-Hăineală, dar şi a lui Constantin Sima la Ministerul Justiţiei, acolo unde cei doi îndeplineau funcțiile de secretari de stat.
De altfel, în decembrie 2017, ÎCCJ a dispus anularea actului administrativ privind încetarea detașării, astfel că Oana Hăineală a revenit în funcția de magistrat detașat la Ministerul Justiției. Procurorul Oana Hăineală a cerut daune materiale și morale. Prin sentința nr. 3350/13.07.2018 a Curții de Apel București, devenită definitivă prin Decizia nr. 4402/05.10.2022 a ÎCCJ), Oana Hăineală a fost despăgubită cu daune materiale de 19.777,74 de lei și daune morale de 10.000 de lei, plus cheltuielile de judecată.
Sursa foto: arhiva EVZ
Răspundere administrativ patrimonială pentru cei din CSM
Astfel, Curtea de Conturi va fi nevoită să înregistreze drept prejudiciu banii pe care Oana Hăineală îi are de primit de la Consiliul Superior al Magistraturii. Dat fiind că este o decizie administrativă, deci nu o decizie a unei instanțe de judecată, procurorii care au dispus încheierea detașării, dar și procurorul general Augustin Lazăr, care a venit cu propunerea, vor trebui să răspundă în solidar.
Hotărârea Curții de Apel București, admisă de ÎCCJ, stipulează că „emiterea actelor nelegale de către pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii, anulate prin Decizia definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție determină răspunderea administrativ patrimonială a pârâtului pentru repararea prejudiciului material și moral cauzat reclamantei.
„Instanța de judecată urmează a constata întrunirea cumulativă a cerințelor privind angajarea răspunderii administrativ patrimoniale a pârâtului pentru emiterea actelor administrative nelegale prin care a fost dispusă cu exces de putere încetarea detașării reclamantei la Ministerul Justiției, în raport cu efectele produse de actele administrative nelegale.
CSM își arogă competențe din oficiu
Acestea au fost anulate ulterior în mod definitiv prin Decizia pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție este conturat și determinat prejudiciul suferit de către reclamantă, atât sub aspectul prejudiciului materiale determinat de drepturile salariale de care reclamanta ar fi beneficiat, cât și a prejudiciului moral creat prin lezarea drepturilor nepatrimoniale constând în onoare, demnitate, reputație și stabilitate în exercitarea carierei de magistrat”, a motivat Curtea de Apel București.
Pe lângă asta, Curtea de Apel București reiterează că prin Hotărârea nr. 257/21.03.2017 și prin Hotărârea nr. 51/03.02.2017, CSM „și-a atribuit în mod abuziv competențe din oficiu în procedura de încetare a unei detașări, cu eludarea gravă a prevederilor legale aplicabile, procedând la o interpretare proprie, arbitrară a textului normativ. Pârâtul, prin atribuirea ilicită a unor competențe în situația încetării detașării, fără bază legală, a realizat o deturnare a reglementărilor legale de la scopul lor legitim, printr-o interpretare și aplicare eronată a acestora”, mai subliniază instanța de judecată.
Curtea Constituțională a României a reținut că încetarea detașării înainte de expirarea duratei pentru care a fost dispusă ar fi trebuit să fie făcută la cererea judecătorului/ procurorului sau la cererea instituției la care este detașat cel în cauză.
Încetarea detașării, făcută prin încălcarea legii
„Încetarea detașării de către pârât din oficiu la solicitarea procurorului general cu încălcarea gravă a prevederilor legale și constituționale aplicabile a produs un puternic impact mediatic și a determinat lezarea imaginii și reputației profesionale. Prin Declarațiile publice asumate atât de către pârât cât și de alți membri din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv membri de drept, s-a realizat o discreditare evidentă a reclamantei.
Încetarea abuzivă a a detașării prin acte nelegale anulate ulterior de către instanța de contencios administrativ a determinat afectarea unui ansamblu de drepturi garantate reclamantei, determinând perceperea reclamantei într-o imagine negativă, precum și o desconsiderare a pregătirii și experienței reclamantei. Pârâtul avea obligația de a realiza aplicarea prevederilor legale și nu de a proceda la interpretări care să determine un prejudiu grav reclamantei”, mai argumentează instanța.
Mai mult, în stabilirea prejudiciului moral provocat reclamantei, instanța de judecată a arătat că „trebuie luate în considerare aspecte precum: durata în care actele nelegale și-au produs efectele, respectiv o perioadă de 11 luni de la data încetării abuzive a detașării și până la data anulării actelor nelegale de către instanța de contencios, consecințele negative suferite de către reclamantă atât la nivel profesional, dar și personal, importanța cu care au fost percepute consecințele negative suferite de către reclamandă, cu atât mai mult cu cât a fost determinată o lezare a drepturilor fundamentale garantate procurorului, cu un puternic impact asupra carierei reclamantei”, a motivat CAB, conform Știripesurse.ro.