Au apărut crăpături în casele din Ocna Mureş

Au apărut crăpături în casele din Ocna Mureş

În timp ce locuitorii se plâng că fisurile apărute în zidurile caselor se adâncesc de la o zi la alta, autorităţile locale susţin că problemele sunt mai vechi şi mai puţin grave.

Mai mulţi localnici din Ocna Mureş, oraşul unde în luna decembrie s-a surpat tavanul galeriilor fostei mine de sare, au reclamat faptul că, în ultimele zile, au apărut crăpături însemnate în zidurile clădirilor în care locuiesc.

În replică, autorităţile vorbesc deja despre o adevărată psihoză în rândul populaţiei, multe dintre problemele existente de mulţi ani în oraş fiind acum exacerbate.

Primarul: "Sunt fisuri vechi"

Ne puteți urmări și pe Google News

Referitor la temerile localnicilor, primarul din Ocna Mureş, Augustin Drăguţ susţine că, într-o anumită măsură, este vorba despre o psihoză care a dus la exacerbarea problemelor deja existente.

"În cazul crăpăturilor apărute la mai multe case, sunt fisuri vechi, nu de acum, şi s-au mărit în ultimele zile din cauza traficului greu. Ei sunt la distanţă mare, la circa doi kilometri de crater. N-au nicio treabă cu surparea. Oamenii au fost la mine în au dienţă, am discutat cu ei şi am decis împreună să facem sensuri unice, să se mai reducă traficul. Am comandat deja indicatoare, dar nu se fac de pe o zi pe alta. Va fi sens unic şi pe strada Cloşca, şi pe strada Crişan, dar trebuie să aibă şi ei un pic de răbdare", explică primarul Augustin Drăguţ.

Autorităţile mai spun că temerile locuitorilor din Ocna Mureş sunt cumva justificate şi de faptul că malurile craterului trec printr-un proces natural de taluzare, dar că în zona adiacentă craterului, care are o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi, nu au mai avut loc niciun fel de mişcări ale pământului.

"Cred că există o stare de stabilitate. Va mai dura cam trei luni până se stabilizează bine solul, din ce mi-au spus specialiştii. Dar ce se întâmplă acum este doar taluzarea naturală a malurilor, care au fost aproape verticale şi vor ajunge probabil la un unghi de aproximativ 30 de grade", a mai declarat primarul.

Despre ceea ce se întâmplă exact în zona craterului şi în zona afectată de alunecarea de teren, administraţia locală aşteaptă mai multe detalii în cursul săptămânii viitoare, când specialiştii vor prezenta primele concluzii ale studiilor făcute în ultima perioadă. Nu în ultimul rând, autorităţile estimează că, pentru a reabilita zona, vor fi necesare sume foarte mari de bani.

"Cele 20 de miliarde de lei vechi pe care ni le-a dat guvernul ajung pentru studii şi pentru drumul ocolitor. Din ce am discutat până acum cu specialiştii, ar fi nevoie de circa 200 de miliarde de lei vechi pentru reabilitare", susţine Augustin Drăguţ.

Încă o alunecare de teren

O altă problemă semnalată de localnici este că unul dintre dealurile din apropierea oraşului o ia la vale, problemă catalogată de autorităţi ca fiind şi ea mai veche.

"Sunt două alunecări. Pentru una am făcut proiect, tot ce trebuie, dar nu avem bani. Mai este o zonă, unde a fost fabrica de cărămidă, unde este sol argilos şi îmbibat cu apă şi fuge", explică primarul Drăguţ, adăugând în al doilea caz problema a apărut şi din cauza modului în care s-a făcut exploatarea pentru fabrica de cărămidă, dar că nu mai are pe cine să tragă la răspundere.

ÎN LUMEA VIRTUALĂ

Apel la solidaritate pentru localnici

În ultima vreme, atât pe site-urile de socializare, cât şi în blogosferă au apărut mai multe comunităţi virtuale care fac apel la locuitorii din Ocna Mureş să se unească pentru a salva oraşul. Un astfel de exemplu este blogul adevaruldespreocnamures, unde a fost publicat un articol, însoţit de o schiţă, "Adevăratele cauze care distrug oraşul Ocna Mureş".

Potrivit articolului, oraşul era protejat de trei şanţuri de drenare a apei pluviale de pe dealul Banţa şi din oraş spre râul Mureş, ocolind astfel masivul de sare". Însă, în ultimii ani, aceste şanturi au fost lăsate de izbelişte de autorităţi şi s-au colmatat.

Potrivit autorului articolului, primele consecinţe sunt tocmai inundaţiile şi surparea produse anul trecut. "Nu de proşti strămoşii noştri au făcut aceste şanţuri. Să ocolească apa dulce masivul de sare. Infiltrarea apei dulci în masivul de sare a dus la slăbirea concentraţiei în sare a apei din galerii, care a măcinat puternic ani de-a rândul galeriile şi cilindrii de exploatare a sării", se arată în articolul cu pricina.

Pe de altă parte, problemele de pe străzile Horea şi Cloşca sunt puse tot pe seama apei freatice, despre care autorul articolului spune că ar fi situată la 0,5-1 metru adâncime, umezeala fiind absorbită de pereţii caselor.

În final, autorul articolului face apel la localnici să nu stea cu mâna în sân şi să se unească pentru a obţine banii necesari pentru decolmatarea celor trei şanţuri.

Problema şanţurilor colmatate este confirmată şi de primarul Augustin Drăguţ, care a precizat că şi el a atras atenţia de când a devenit primar asupra acestei probleme şi că a rezolvat cât a putut cu fondurile pe care le-a avut. "Şanţurile de gardă au fost făcute între cele două războaie modiale. Două dintre ele, care nu au mai fost declamatate din ’82, le-am decolmatat de două ori. Cel de la Uioara de Sus s-a colmatat în urma prăbuşirii unui deal", a spus primarul. El spune că şi în acest caz e vorba despre o exagerare a unor probleme mai vechi.