Două deflagraţii au ucis 17 oameni la Istanbul, cu puţin înainte de verdictul Curţii Constituţionale privind suspendarea partidului de guvernare.
Două bombe au explodat, duminică seară, la Istanbul, provocând moartea a cel puţin 17 persoane şi rănirea altor peste 150. Atentatul survine într-un moment tensionat în viaţa politică din Turcia, unde Curtea Constituţională se pregăteşte să decidă dacă va dezmembra sau nu partidul de guvernare, acuzat de activităţi islamiste.
Potrivit AFP, autorităţile turce agreează ipoteza unui atac terorist comis de rebelii kurzi din Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), grupare teroristă care luptă pentru crearea unui stat kurd independent în sud-estul Turciei, nordul Irakului, dar şi părţi din nord-vestul Siriei, nord-estul Iranului şi o mică parte din teritoriul Armeniei. 
Atentatul a venit la scurt timp după o operaţiune de amploare efectuată de armata turcă împotriva bazelor PKK din nordul Irakului. Ipoteza implicării PKK este susţinută şi de ţinta aleasă pentru atentat - o zonă pietonală fără obiective speciale -, militanţii islamişti sau grupările naţionalist-extremiste care au mai comis atacuri teroriste în Turcia vizând de obicei ţinte occidentale, ca ambasade şi mari corporaţii, ori personalităţi controversate.
Dublul atentat survine într-un moment extrem de tensionat pentru viaţa politică din Turcia. Vineri, 86 de persoane, între care membri ai elitei prolaice a ţării, au fost acuzate că au încercat să provoace o lovitură de stat militară cu scopul de a răsturna guvernul, pe care îl acuză de activităţi secrete de islamizare a ţării. VERDICT Partidul de guvernare, la momentul adevărului Atentatul sângeros de la Istanbul a avut loc cu câteva ore înainte ca, la Ankara, Curtea Constituţională să înceapă deliberările privind interzicerea Partidului Dreptate şi Dezvoltare (AKP), formaţiunea aflată la guvernare, acuzată de procurori de activităţi împotriva laicităţii statului - unul dintre principiile fundamentale ale republicii turce, fondată de Mustafa Kemal.
Elita prolaică a ţării, reprezentată de corpul administrativ, juridic şi universitar, dar şi de puternica şi influenta armată turcă, suspectează AKP că, sub masca democraţiei proeuropene, vrea să islamizeze statul. AKP respinge acuzaţiile.
Recomandările noastre
