Atacul Huawei. Cum poate face UE front comun împotriva Chinei

În condițiile în care gigantul telecom chinez a devenit un actor major în dezvoltarea tehnologiei 5G, țările occidentale sunt îngrijorate că aceste infrastructuri ar putea fi folosite de Beijing în spionaj și sabotaj.

Fascinat de gigantismul piaței chineze, Occidentul a închis mult timp ochii la practicile prea puțin ortodoxe ale Chinei.

Indiferent dacă a fost vorba de rolul central pe care statul chinez îl joacă în economia țării, bariere protecționiste mai mult sau mai puțin deghizate sau nerespectarea drepturilor de proprietate intelectuală, scrie Le Monde.

Însă China, țară ”emergentă” a devenit o putere rehnologică capabilă să rivalizeze cu SUA. Ascensiunea fulgerătoare a grupului Huawei ilustrează perfect această situație.

În mai puțin de un deceniu, Huawei a devenit un actor major al tehnologiei 5G care promite o revoluție pe Internet.

Vector major al transmiterii de date, inclusiv a celor cele mai sensibile, această tehnologie poate servi intereselor politice, în sprijinul sabotajului și spionajului. Ceea ce provoacă îngrijorări legitime.

Legea chineză din 2017, care obligă orice cetățean sau firmă să coopereze cu serviciile de informații și să nu comunice această cooperare, nu este de natură să le liniștească pe cele 170 de țări cliente a Huawei.

Chiar dacă Huawei a negat mereu că este ”brațul armat” al statului chinez, Statele Unite au fost primele care i-au frânat dezvoltarea, lansând și o vastă ofensivă diplomatică pentru a convinge țările aliate să-i închidă porțile gigantului telecom chinez.

În paralel, justiția americană a ordonat arestarea directoarei financiare a Huawei, meng Wanzhou, fiica fondatorului Huawei un fost inginer al armatei chineze.

Meng este acuzată de încălcarea sancțiunilor economice dictate de SUA împotriva Iranului. Alți colaboratori ai Huawei au fost inculpați pentru spionaj.

Europenii nu dispun însă de arma justiției extrateritoriale și nu vor să aplice un protecționism pe care-l reproșează chinezilor. Companii precum Nokia sau Ericsson pierd părți de piață în timp ce operatorii europeni acționează dispersat. Dacă unii, precum Orange, au spus că vor renunța la Huawei, alții deja au semnat contracte cu grupul chinez.

Marja de manevră a europenilor este redusă. Potrivit Deutsche Telecom excluderea grupului Huawei ar încetini doi ani sosirea tehnologiei 5G în Europa și ar costa mai multe miliarde de euro operatorii.

Pentru a nu rămâne cu mâinile legate în fața grupului chinez, europenii trebuie să mențină minim de concurență (europeană) și să ceară un control pentru infrastructurile acordate chinezilor.

Situația este cu atât mai complicată cu cât președintele american Donald Trump a făcut din dosarul Huawei o pârghie de negociere în războiul comercial pe care-l duce cu Beijing-ul.

Dacă nu vor să fie reduse la rang de spectatori în bătăliile diplomatice și tehnologice care au loc, cele 27 de țări din UE trebuie să facă front comun împotriva Chinei, să găsească mijloace pentru o politică de inovație și să-și stabilească propriile mecanisme de apărare. Î

n acest sens, Huawei este un test.Fără o vigilență crescută, europenii vor fi dependenți tehnologic și, în fine, nu vor avea atuuri politice.