Săptămâna trecută, Parlamentul European a votat, cu o largă majoritate, o rezoluție pentru a „condamna ferm” decizia Curții Supreme din SUA privind avortul în cauza Dobbs v. Jackson Women’s Health Organization și pentru a cere includerea „dreptului la avort” în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene. Dobbs v. Jackson Women's Health Organization este o decizie de referință a Curții Supreme din SUA care a considerat că, Constituția Statelor Unite nu stipulează dreptul la avort, Curtea anulând atât sentința dată de ea în procesul Roe v. Wade (1973) cât și în Planned Parenthood v. Casey (1992). Decizia Curții Supreme a SUA lasă drepturile sau restricțiile la avort să fie stabilite la nivel de stat federal.
Deși nu a fost ceva neobișnuit, această rezoluție a primit multă atenție din partea mass-media. În urmă cu mai puțin de o lună, Parlamentul European adopta o rezoluție similară prin care condamna, în avans, viitoarea hotărâre a Curții Supreme a SUA și solicita includerea „dreptului la avort” în Carta Uniunii Europene.
Până acum, ori de câte ori existau discuții în lume privind dreptul la avort, Parlamentul European vota fără să crâcnească rezoluțiile referitoare la acest subiect, chiar dacă respectivele documente se refereau la state din afara Europei, acestea nefiind legi, neavând nici măcar vreun caracter obligatoriu. Votul reprezenta mai mult opinia majoritară a eurodeputaților, Parlamentul European pierzând timp pe tot felul de dezbateri și bani pe miile de pagini ale declarațiilor care trebuiau să fie traduse în peste 20 de limbi, la publicare.
În rezoluția de săptămâna trecută foarte multe argumente au fost de tip copypaste din rezoluțiile anterioare, ceea ce a făcut ca toată discuția să pară total neserioasă și fără sens.
Solicitarea Parlamentului European de a include dreptul la avort în Carta Drepturilor Fundamentale nu are sens, din trei motive.
Motive care nu au nici o legătură cu dezbaterea fundamentală privind avortul. Acestea sunt:
- Pentru modificarea Cartei Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene trebuie să existe unanimitate. Toate statele membre UE trebuie să o semneze și să o ratifice, inclusiv Polonia, Ungaria, Malta și Cipru, care se opun ideii.
- Acest amendament este incompatibil cu Carta însăși. Carta se aplică atunci când statele membre pun în aplicare legislația Uniunii Europene și nu pot depăși competențele UE. După cum sublinia Bruxelles-ul anul trecut, problematica avortului este o chestiune care revine statelor membre, deoarece face parte din politicile de sănătate ale fiecăruia și nu este în competența Uniunii Europene.
- Din punct de vedere legal, dacă luăm în considerare toate tratatele și acordurile privind Drepturile Omului în lume, nicăieri avortul nu apare ca un drept. Există un „drept la viață”, care este protejat, există chiar și dreptul la protecția copiilor înainte de naștere. Dar nu există dreptul la avort, pentru că un astfel de drept este incompatibil cu Drepturile Omului.
Din aceste trei motive, cererea Parlamentului European nu are sens și este sortită eșecului.
Cea mai bună dovadă în acest sens este inițiativa lui Emmanuel Macron, din timpul președinției franceze a Uniunii Europene. În ianuarie 2022, el promitea că va include dreptul la avort în Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, dar șase luni mai târziu, la sfârșitul președinției franceze, nu mai făcea nici o referire la această promisiune.