Observatorii au profețit un eșec al reuniunii liderilor primelor șapte puteri ale lumii, afi rmând că diferențele dintre Donald Trump și omologii săi sunt ireductibile. Surpriză însă: aceștia au reușit să se înțeleagă, semnând un comunicat comun. A doua surpriză: după plecarea lui Trump, acesta este atacat dur, în absență, de gazda reuniunii. A treia surpriză: Trump răspunde prin retragerea semnăturii.
După ce, împotriva tuturor predicțiilor, cei șapte lideri căzuseră de acord asupra unui comunicat comun, la conferința de presă de închidere a reuniunii, premierul canadian Justin Trudeau s-a lansat într-un atac dur și surprinzător la adresa lui Donald Trump, legat în special de taxelor la oțel și aluminiu.
Liderul american, care plecase deja spre Singapore, pentru întâlnirea istorică de marți cu Kim Jong Un, a reacționat imediat pe Twitter, anunțând că își retrage semnătura de pe comunicatul comun.
Amenințarea mașinilor
„Premierul Justin Trudeau al Canadei s-a purtat atât de delicat și de gentil în timpul întâlnirilor G7 doar pentru a ține o conferință de presă după plecarea mea și a spune că ‘taxele Statelor Unite sunt o insultă’ și că ‘nu ne vom lăsa călcați în picioare”. Foarte necinstit și slab. Taxele noastre sunt un răspuns la cele 270% la lactate”, a scris Trump.
Taxele uriașe de aproape 300% cu care Canada încarcă importurile de lactate din Statele Unite sunt unul dintre reproșurile cele mai vehemente pe care administrația Trump le face regimului Trudeau.
„Din cauza neadevărurilor spuse de Justin la conferința sa de presă și a taxelor mari pe care Canada le impune fermierilor, muncitorilor și companiilor americane, am dat dispoziție reprezentanților noștri să retragă semnătura de pe comunicat și analizăm posibilitatea instituirii de taxe vamale pentru automobilele care inundă piața americană”, a scris Trump.
Instituirea de taxe asupra autoturismelor ar reprezenta pentru Canada și Uniunea Europeană o lovitură mai mare decât cele la oțel și aluminiu. În prezent, UE taxează cu 10% mașinile importate din Statele Unite, în vreme ce SUA taxează cu doar 2,5% mașinile din UE.
Un purtător de cuvânt al lui Justin Trudeau a răspuns acuzațiilor lui Donald Trump cu următorul comunicat: „Prim-ministrul nu a spus nimic din ce nu a spus anterior – atât public cât și în discuțiile private cu președintele.”
Concesiile făcute de pomană
În comunicatul final de pe care Trump și-a retras semnătura, un document fără caracter obligatoriu, cei șapte lideri păreau să fi ajuns la un compromis în ceea ce privește comerțul, făcând o serie de concesii președintelui american.
Comunicatul preciza că liberul-schimb trebuie să fie „reciproc” și „liber, echitabil și mutual”. Trump a repetat în numeroase rânduri că actualele relații comerciale cu aliații sunt dezechilibrate și incorecte, păgubind Statele Unite, ajunse la un deficit uriaș, de 801 miliarde de dolari pe an.
Comerțul și Iranul
Comunicatul mai preciza: „Ne angajăm să modernizăm Organizația Mondială a Comerțului, pentru a o face mai corectă” și „vom face tot posibilul pentru a reduce barierele tarifare, barierele netarifare și subvențiile.”
O concesie în favoarea lui Trump a fost și angajamentul celor șapte de a împiedica Teheranul să producă arma atomică.
După ieșirea Washingtonului din Acordul cu Iranul, reacția țărilor europene din G7 (Franța, Germania, Italia, Marea Britanie) a fost mai degrabă de a-și proteja noile contracte cu Teheranul decât de a sesiza pericolul nuclear reprezentat de regimul ayatollahului Khamenei.
În schimb, nu a fost posibil nici un consens în privința climatului, Trump nefiind dispus să facă nici un pas înapoi, după ce a părăsit anul trecut Acordul de la Paris.
Cocoșul Trudeau a stricat trampa
Ieșirea cocoșească a premierului canadian la adresa lui Trump, după plecarea acestuia pare cu atât mai de neînțeles cu cât, cu doar câteva ore înainte, într-o conferință de presă, Trump făcuse o declarație-bombă, afirmând că a propus transformarea G7 într-o zonă de liber-schimb: „Așa ar trebui să fie (G7): fără taxe, fără bariere.”
Declarația sa vine la numai câteva zile de la intrarea în vigoare a taxelor pe importurile de oțel și aluminiu.
Fidel tehnicii sale de negociere politică, cu biciul și zărăhelul, liderul american a mărit în același timp presiunea asupra Marii Britanii, Canadei, Franței, Germaniei, Italiei și Japoniei, toate acestea practicând taxe, cote și alte bariere comerciale importante asupra importurilor de bunuri din Statele Unite.
„Acest lucru va înceta, sau nu vom mai face comerț cu ele”, a tunat Trump. El a descris însă discuțiile cu omologii săi drept „neconflictuale”. „Tare a fost doar limbajul (exprimând) că această stare de lucruri nu mai poate continua”, adăugând: „Am ajuns pușculița pe care o jefuiește toată lumea. Acest lucru se încheie acum.”
„Vom câștiga acest război de o sută de ori?”
Trump a lansat o amenin- țare fățișă la adresa partenerilor care au promis că vor răspunde cu represalii comerciale la taxele instituite de Washington: „Dacă recurg la represalii, fac o greșeală. Ei fac tot atâta comerț cu noi cât facem și noi cu ei, așa că nu avem cum să pierdem. Vom câștiga acest război sută la sută.”
Pledoarie pentru Rusia lui Putin
Același bici și zăhărel a operat și în privința Rusiei: în vreme ce în comunicatul comun (devenit între timp caduc), Trump alături de ceilalți șase lideri făcea apel la Rusia „să înceteze să submineze sistemele democratice”, reiterând acuzațiile privind otrăvirea fostului spion Serghei Skripal și a fiicei sale, în conferința de presă de la Charlevoix, liderul de la Casa Albă a aruncat o nouă bombă, pledând pentru revenirea Rusiei alături de celelelalte șapte puteri: „Cred că (un format) G8 ar fi mai bun. Cred că o revenire a Rusiei ar fi un lucru pozitiv.”
Și Trump a reluat această idee și pe Twitter, vineri: „Rusia ar trebui să revină în G8. Este în interesul tuturor.” Propunerea a fost susținută imediat și de președintele Franței, Emmanuel Macron. Franța organizează viitoarea reuniune G7, în vara lui 2019, la Biarritz. Noul premier al Italiei, Giuseppe Conte, a sprijinit și el această idee.
Rusia a fost exclusă din G8 în 2014, după anexarea Crimeii.