Asumarea răspunderii Guvernului în Parlament pe modificarea legislaţiei penale, varianta preferată de ministrul Justiţiei, Florin Iordache, ''ocoleşte'' procedura clasică unui proiect de lege, dar poate să fie oprită de Curtea Constituţională şi permite Opoziţiei să răstoarne Guvernul prin moţiune de cenzură.
Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate asuma răspunderea în Parlament asupra unui proiect de lege, fără să mai fie nevoie de votul deputaţilor şi senatorilor.
În schimbul acestei proceduri ultra-rapide, care elimină orice dezbatere, Guvernul îşi riscă mandatul: dacă parlamentarii nu sunt de acord cu proiectul Guvernului, ei pot depune în termen de 3 zile o moţiune de cenzură care, odată adoptată, aduce cu sine demiterea întregului Guvern.
De asemenea, după asumarea răspunderii Guvernului, preşedintele României poate cere reexaminarea proiectului de lege. În acest caz, cererea de reexaminare se trimite, spre dezbatere, comisiilor de specialitate ale Parlamentului şi "în cadrul cererii de reexaminare, Parlamentul poate să modifice în totalitate sau parţial textele care au legătură cu cererea de reexaminare, inclusiv prin recorelarea dispoziţiilor legii".
Tot preşedintele României, dar şi parlamentarii, pot ataca la Curtea Constituţională proiectul de lege pentru care Guvernul şi-a asumat răspunderea. Curtea Constituţională poate decide că proiectul este neconstituţional în întregime sau în parte, situaţie în care proiectul se întoarce în Parlament.
Ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat pentru Digi24 că ar prefera adoptarea Ordonanţele de urgenţă privind graţierea şi modificarea codurilor penale prin asumarea răspunderii Guvernului în Parlament.
Recomandările noastre
