În 1630, Morin a fost chemat la Colegiul Franței pentru a lucra ca profesor de matematică și a rămas acolo până la moarte. În anul 1634 pune la punct „Cea mai bună metodă de determinare a longitudinilor pentru navigatori ” respinsă de cardinalul Richelieu. Zece ani mai târziu, noul cardinal Mazarin îi acceptă metoda de navigație și îi acordă lui Morin o pensie de 2.000 de livre, plus 1.000 de livre de la Trezoreria Regală, la 8 aprilie 1645.
Reputația sa de matematician și astrolog s-a răspândit în cercurile înaltei societăți. Așa se face că în anul 1638 a fost chemat în apartamentele regale pentru a întocmi horoscopul viitorului mare monarh Ludovic al XIV-lea.
Vautier, medicul lui Ludovic al XIV-lea, încearcă apoi să-l numească astrolog regal, dar propunerea sa nu reușește, mai ales din cauza caracterului infect a lui Morin, rămas același individ răutăcios și rebel, care se certa cu toată lumea. Dar, ce minte strălucită!
În ultimii ani ai vieții sale, a scris o lucrare monumentală, „Astrologia Gallica”, compusă din 26 de volume, în limba latină, în care și-a expus viața, cercetările, studiile și învățăturile matematice și astrologice.
Acest manuscris a fost finalizat în 1648, dar nu a fost publicat în întregime decât la câțiva ani, după moartea sa, în anul 1661, cu ajutorul reginei Poloniei și Suediei, ca mulțumire pentru serviciile sale.
Cu toate acestea, se pare că primele 14 cărți (care se ocupă puțin de astrologie, dar mai mult de religie și matematică, abordând, în special, problemele creației și ale fizicii), fuseseră deja publicate în 1659.
Recomandările noastre
