El a pierdut bătălia de la Înalta Curte, luna trecută, în ceea ce priveşte extrădarea sa în Suedia, pentru anchetarea într-un caz de agresiune sexuală. Judecătorii au decis că este vorba despre un caz "de o importanţă publică generală".

Assange neagă acuzaţiile că ar fi violat o femeie şi ar fi molestat alta, la Stockholm, în august 2010.

Deşi judecătorii nu i-au acordat permisiunea lui Assange de a face apel, au acceptat ca ultimul cuvânt să îl aibă Curtea Supremă, "cât mai curând posibil", precizează sursa citată.
Julian Assange s-a aflat în tribunalul de la Londra pentru a afla sentinţa.El poate face o petiţie pentru audiere la Curtea Supremă şi este la latitudinea acestui for să decidă dacă îi acordă sau nu o audiere.
Arestat după publicarea telegramelor
Autorităţile suedeze vor să-l interogheze pe bărbatul australian de 40 de ani despre acuzaţiile de viol şi agresiune sexuală, făcute de două foste voluntare ale organizaţiei Wikileaks, în august 2010.

Assange, care a trăit în Marea Britanie, în ultimul an, de când a fost arestat, în decembrie 2010, la Londra, neagă toate acuzaţiile ce i se aduc. Acum are la dispoziţie 14 zile pentru a formula un apel, ceea ce înseamnă că va rămâne până în 2012 în Marea Britanie.

Julian Assange a petrecut nouă zile la închisoarea Wandsworth din Londra, după arestarea sa, anul trecut. A fost eliberat înainte de Crăciun şi trăieşte de atunci într-o casă, la ţară, a unui sponsor al său extrem de bogat, în estul Angliei.
Secrete diplomatice şi militare

Arestarea sa a avut loc la scurt timp după ce Wikileaks a publicat mii de telegrame diplomatice secrete, care includ păreri ale ambasadorilor americani din toate colţurile lumii şi relatări despre ameninţări la adresa securităţii. Assange susţine că acuzaţiile sunt motivate politic.

A pierdut ultimul proces, în 2 noiembrie, pentru a evita extrădarea sa în Suedia, după ce doi judecători ai Înaltei Curţi au menţinut sentinţa anterioară.

În 2010, Wikileaks a publicat pe internet 391.832 de pagini secrete ale unor documente despre războiul din Irak, 77.000 de documente clasificate ale Pentagonului despre conflictul din Afganistan.
De asemenea, a făcut publice 250.000 de telegrame individuale, între Departamentul de Stat şi peste 270 de ambasadori americani aflaţi la post, în întreeaga lume.