Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange, s-a ţinut de cuvânt şi s-a prezentat astăzi la poliţia britanică, unde a fost reţinut, în baza unui mandat de arestare european, eliberat pe baza acuzaţiilor de viol care i se aduc în Suedia, potrivit Scotland Yard, citat de AFP.

Julian Assange a fost prezentat astăzi în instanţă la Curtea de Justiţie de la Westminster, a precizat într-un comunicat poliţia britanică. Magistraţii au refuzat eliberarea sa pe cauţiune înaintea următoarei audieri programate săptămâna viitoare. Purtătoarul de cuvânt a WikiLeaks, Kristinn Hrafnsson, a declarat că arestarea fondatorului site-ului, australianul Julian Assange, nu va opri difuzarea de noi documente, informează AP, citat de Agerpres.

Totodată, Hrafnsson a calificat arestarea lui Assange de către poliţia britanică drept un atac la adresa libertăţii presei, care nu va împiedica organizaţia să continue să difuzeze secrete pe internet. Aflat în Marea Britanie, Assange riscă extrădarea în Suedia unde este acuzat de viol. Australianul în vârstă de 39 de ani Julian Assange şi-a anunţat ieri disponibilitatea de a se întâlni cu poliţia britanică, în condiţiile în care o cerere de extrădare a venit pe numele său la Londra din partea Suediei, unde este acuzat de viol şi molestare sexuală. Assange neagă acuzaţiile care i se aduc în Suedia, iar avocatul său a spus că va ataca încercările de extrădare a jurnalistului. În paralel, Assange face eforturi pentru a menţine online site-ul care publică, zi de zi, telegramele diplomatice americane.

Cu fondurile blocate

Ieri, banca elveţiană PostFinance i-a îngheţat contul pentru donaţii şi l-a lipsit astfel de o nouă modalitate de a strânge fonduri importante pentru demersul său - publicarea a peste 250.000 de telegrame ale diplomaţiei SUA.

O declaraţie a băncii a precizat că Assange a furnizat informaţii false cu privire la locul său de reşedinţă. "Domnul Assange a precizat că domiciliul său se află la Geneva iar această informaţie s-a dovedit a fi incorectă. El nu poate dovedi că locuieşte în Elveţia prin urmare nu îndeplineşte criteriile cerute pentru clienţii noştri", a spus banca.

Dincolo de contul deschis pentru donaţii, PostFinance i-a blocat lui Assange şi un cont în care acesta avea 31.000 de euro, a precizat azi WikiLeaks. Cu numai câteva zile înainte, un cont de donaţii al lui Assange la PayPal, furnizorul de servicii financiare electronice, a fost de asemenea închis de companie.  

WikiLeaks a precizat ieri că în total, fondurile îngheţate în ultima săptămînă se apropie de 100.000 de euro.

Se caută o acuzaţie

Procurorul general al SUA a reamintit ieri că vieţile oamenilor care muncesc pentru America au fost puse în pericol de publicarea telegramelor secrete ale diplomaţilor. Întrebat dacă îl va acuza pe Assange pe baza Legii Spionajului, procurorul a sugerat că acest lucru este luat în vedere, dar că există şi alte instrumente pe care legea le are la dispoziţie.

În Australia, ţara natală a jurnalistului, acesta ar putea fi de asemenea pus sub acuzare. E neclar încă pentru ce. Ministrul de externe, Kevin Rudd a precizat la sfârşitul săptămânii trecute că poliţiei federale i s-a solicitat, de către procurorul general, să ancheteze dacă Assange a încălcat sau nu vreun element al legislaţiei australiene, scrie The Guardian.

Piraterie organizată

În vreme ce este blocat de mecanismul pe care chiar el a declarat că doreşte să îl demaşte, Assange primeşte ajutor de la celelalte grupări declarate anti-sistem - Partidele Piraţilor din Europa.

Un comunicat al acestora a anunţat că grupările îşi pun serverele la dispoziţie pentru a menţine online site-ul WikiLeaks, pe care zilnic, apar noi telegrame diplomatice americane. Iniţiativa este susţinută de Partidele Piraţilor din mai multe ţări, printre care România.

"Îngrjorate de atingerile aduse libertăţii de informare, de opinie şi a presei, Partidele Piraţilor au decis într-o rezoluţie comună să facă Wikileaks disponibil pe o infrastructură comună tip "oglindă" la nivel mondial", spune o declaraţie postată pe site-ul Partidului Piraţilor din România.

"Subliniem faptul că această decizie nu înseamnă că susţinem în mod specific organizaţia Wikileaks. (...) Aceasta este lupta pentru libertăţile fundamentale pe internet. Nu vom accepta încercările guvernelor lumii de a restricţiona accesul la presă liberă şi restrânge libertatea de exprimare", precizează aceeaşi declaraţie.

Săptămâna trecută, site-ul WikiLeaks a fost blocat de mai multe ori datorită atacurilor informatice şi în cele din urmă forţat să părăsească serverele Amazon.