Asia post-sovietică a devenit teren de concurență pentru Turcia și China

Asia post-sovietică a devenit teren de concurență pentru Turcia și China

Republicile post-sovietice din Asia Centrală au devenit arena unei lupte economice acerbe dintre China și Turcia, țări care sunt interesate de noile rute logistice. Pe fondul prezenței economice crescânde a Turciei și a Chinei se schimbă și rolul Rusiei în regiune. Este adevărat, noul factor al sancțiunilor occidentale nu a dus deocamdată la ruptura legăturilor economice cu Rusia ale republicilor din Asia Centrală, se remarcă în noul raport al Clubului internațional „Valdai”. Populația Asiei centrale post-sovietice este astăzi de aproximativ 77 milioane de persoane, în principal tineri. Vârsta medie a populației Kazahstanului este de 31,8 ani, în Tadjikistan – 25,3 ani. Pentru comparație: în Rusia vârsta medie a populației este apropiată de 40 de ani, în țările Uniunii Europene – de 43,9 ani. Economia regiunii Asiei Centrale se dezvoltă dinamic, iar astăzi volumul total al acestor PIB-uri a atins cifra de 350 de miliarde de dolari.

Situarea țărilor din regiune la întretăierea drumurilor comerciale dintre Asia, Orientul Mijlociu și Europa face ca grupul celor cinci republici central-asiatiace să fie atrăgător pentru investiții nu numai în potențialul de tranzit, cât și în cel industrial și comercial. Autorii raportului consideră că până în prezent, din cauza depărtării de căile comerciale maritime și a slabei dezvoltări a sistemului logistic și de transport, nu s-a produs realizarea pe deplin a potențialului investițional al regiunii. Tocmai din această cauză, susțin experții, scurgerea forței de muncă se află la un nivel ridicat stabil.  

Situația nu s-a schimbat câtă vreme Federația Rusă a fost atrasă de comerțul cu UE, nu a fost influențată nici de inițiativa chineză „Centura și calea”, anunțată în 2013. ”În țări precum Kazahstanul și Kîrghîzstan creșterea investițiilor din China este împiedicată de corupție, regulile de clan și de nivelul ridicat al sinofobiei publice”, remarcă autorii raportului. 

Totodată SUA, ale căror interese economice reale se remarcă numai în Kazahstan - unde corporațiile particulare dețin o cotă importantă în extracția de petrol -, sunt interesate să folosească regiunea ca instrument de influență asupra propriilor lor oponenți, China și Rusia. Strategia Statelor Unite în regiune în intervalul 2019–2025 presupune cheltuieli de aproximativ nouă miliarde de dolari pentru ”susținerea reformelor democratice, a inițiativelor umanitare și a creșterii economice”. 

Ne puteți urmări și pe Google News

În același timp, țările alianței occidentale încearcă să pătrundă în sferele sensibile pentru Federația Rusă ale regiunii. Între altele, companiile franceze încearcă să intre în proiecte de construcție a centralelor nucleare, pe fondul activității ”Rosatom” în întreaga lume, inclusiv în Turcia. "Renunțarea la acordurile cu Europa prezintă riscuri semnificative pentru bunăstarea economică și socială a țării, dar aceleași înțelegeri sunt folosite de Occident drept pârghie suplimentară de presiune asupra conducerii Kazahstanului", remarcă experții Clubului "Valdai". 

După cum se spune în raport, Beijingul nu și-a schimbat deocamdată politica față de țările din Asia Centrală și se conformează strategiei de până acum: accentul pus pe economie, neamestecul în treburile interne și formarea unei imagini pozitive a țării. În același timp, China este interesată de funcționarea rutelor eistente de transport și logistică, de dezvoltarea economică stabilă și de stabilitatea politică a regiunii.

De la începutul lui 1900 Turcia încearcă să joace rolul de lider al comunității turcice, ea este prima dintre toate țările lumii care a recunoscut independența țărilor din Asia Centrală. Cu toate acestea, colaborarea în cadrul Consiliului Turcic creat de Turcia în 2009 – în care au intrat majoritatea țărilor din Asia Centrală -, se petrece în mare măsură în cheie cultural-umanitară. Înființat în 2022, Fondul de investiții  al țărilor acestui Consiliu are un capital social de 350 de milioane de dolari, ceea ce este incomparabil cu investițiile principalilor jucători externi. 

”Sistemul de transmitere a mesajelor financiare"

Ecoul sancțiunilor occidentale nu se putea să nu afecteze țările din Asia Centrală, deoarece acestea au în mod tradițional legături economice strânse și intense cu Rusia, inclusiv prin intermediul organizațiilor de integrare (de la CSI și EAES la ODKB) și al instituțiilor financiare (Banca Euroasiatică pentru Dezvoltare și Fondul de dezvoltare ruso-kîrgîz). 

„Debranșarea”, de către țările occidentale, a băncilor rusești de la sistemul interbancar internațional SWIFT a amenințat că va prăbuși comerțul, dar acest lucru nu s-a întâmplat, deoarece până în februarie 2022, băncile din Kazahstan, Kîrghîzstan, Tadjikistan și mai târziu Uzbekistan s-au conectat la ”Sistemul de transmitere a mesajelor financiare" (SPFS), creat în Rusia. 

Nu au fost sistate nici operațiunile transfrontaliere ale persoanelor fizice. Pentru Kîrghîzstan, Tadjikistan și Uzbekistan, reîntoarcerea migranților în patrie, discutată începând din februarie 2022, a amenințat nu numai cu considerabile riscuri financiare pentru buget (transferurile lucrătorilor migranți reprezintă 33, 34,5 și, respectiv, 13% din PIB în aceste țări), dar și cu consecințe sociale grave. Drept urmare, din luna ianuarie până în mai, numărul migranților din Federația Rusă a crescut de două ori față de 2021, a crescut și fluxul de fonduri din Federația Rusă: în prima jumătate a anului 2022, volumul transferurilor de bani către Kîrghîzstan a fost de 1,35 miliarde de dolari (cu 94,3 milioane mai mult decât în 2021), în Uzbekistan s-a înregistrat o creștere a volumului transferurilor din Rusia de 2,4 ori, în Tadjikistan – de 3,4%.

Cu toate acestea, în aceste țări se remarcă și consecințele negative ale conflictului ruso-ucrainean. Astfel, în Kazahstan, inflația a crescut la aproape 19%. Deconectarea Rusiei de la sistemele mondiale de plăți și reducerea pieței muncii au creat o amenințare pentru transferurile monetare ale lucrătorilor migranți din Kîrghîzstan, al căror număr este estimat de la 800 mii la peste 1,5 milioane de persoane. 

Cu toate acestea, riscurile nu au fost realizate și volumul transferurilor de bani din Rusia nu a scăzut, ci a crescut (cu 10,5%). Nu a înregistrat o scădere nici volumul schimburilor comerciale, care a depășit deja 2 miliarde de dolari. Exportul paralel de mărfuri în Federația Rusă, precum și creșterea cererii de bunuri și servicii kîrgîze de la nerezidenți a ajutat economia kîrgîză. Din 2016 până în 2021, Federația Rusă a investit 9 miliarde de dolari în Uzbekistan. În 2022, Rusia a devenit lider în ceea ce privește investițiile în economia acestei țări: până la sfârșitul lunii octombrie, investițiile Rusiei se ridicau la aproximativ 21% din numărul total al investițiilor externe în Uzbekistan. 200 de proiecte în petrochimie, energie, metalurgie minieră, ocrotirea sănătății, farmaceutică și industria ușoară sunt realizate în țară cu fonduri rusești. Toate acestea au devenit motoarele creșterii PIB-ului țării, creștere care spre sfârșitul celui de-al treilea trimestru se ridica la o rată de 5,81%, în condițiile unei inflații în decembrie de 12,3% (reamintim că în Federația Rusă se așteaptă o reducere a PIB-ului de la 2,9 la 2,5%).

Cu toate acestea, turcii încearcă să nu rămână în urmă, cel puțin ei au planuri mari. Recent s-a comunicat că firma turcească ”Ronesans Holding” intenționează să investească aproximativ opt miliarde de dolari în proiectele din Uzbekistan: o parte din fonduri vor fi investite în ”Uzmetkombinat”, 4,1 miliarde – pentru dezvoltarea Combinatului minier și metalurgic ”Almalîk”, 3 miliarde - pentru serviciile sociale, pentru construcția de spitale și centre comerciale.

 „Economiile din Rusia și Asia Centrală se descurcă mai bine decât se presupunea în Occident. Partenerii din Asia Centrală se străduiesc să construiască relații egale atât cu Rusia, cât și cu alți importanți jucători din regiune. Acest lucru ne deschide un spațiu larg de manevră. Continuăm să deținem poziții de lider în ceea ce privește numărul de întreprinderi mixte în țările din regiunea Asiei Centrale", a declarat Aleksandr Sternik, directorul Departamentului pentru țările membre CSI al Ministerului de Externe al Federației Ruse. 

Remarcăm intensificarea presiunii Statelor Unite și a UE asupra elitei țărilor Asiei Centrale, dar legătura semnificativă cu Rusia și China nu le permit să cedeze provocărilor din Occident, a remarcat principalul autor al raportului, redactor-șef al portalului Iacentr.ru, Daria Cijova. 

„Cooperarea țărilor din Euro-Asia este o garanție a stabilității economice în lume. Rusia și alte țări membre ale EAES acționează prin eforturi comune pentru a crea Marele parteneriat Euro-Asiatic, un proiect geopolitic complex, care se bazează pe cele mai bune practici ale asociațiilor de integrare deja existente în regiunea euroasiatică, precum EAES, BRICS și ȘOS”, a declarat joi Dmitri Volvaci, adjunct al ministrului dezvoltării economice al Federației Ruse. 

„Republicile din Asia Centrală sunt baza EAES, care nu a avut un impact pozitiv în contracararea politicii de sancțiuni", a declarat politologul Andrei Suzdalțev pentru Nezavisimaia Gazeta. - Unele țări din regiune urmăresc o politică independentă rigidă, cum ar fi Uzbekistanul, care a respins ideea Federației Ruse privind crearea unei uniuni a gazelor. În cadrul regiunii există o problemă cu energia, Tadjikistanul controlează 70% din apa din regiune, necesară pentru producerea de energie și în alte țări. Pentru rezolvarea problemelor sunt necesare investiții, dar Rusia nu este în prezent în măsură să le acorde din cauza situației dificile. Față de noi se manifestă o atitudine plină de nervozitate. Văzând că avem nevoie de susținători, țările cer o atenție sporită față de ele. De aici și declarațiile critice destul de dure la adresa noastră pe care le fac liderii unor țări".

 Regiunea a devenit într-adevăr o zonă de concurență serioasă între diferite centre mondiale de putere, confirmă Suzdalțev. "Turcia este acum foarte activă în regiune, face aici ‚a doua venire’. Prima, în anii '90, s-a bazat pe identitatea culturală cu popoarele care trăiesc aici. Acum însă Turcia, deși folosește factorul turcic, vrea să-și consolideze tocmai pozițiile economice. Cu toate acestea, până în prezent nu se văd proiecte majore de investiții care ar  schimba soarta regiunii", spune expertul.

"China este cea mai activă aici în domeniul extracției resurselor naturale, precum și în furnizarea de mașini și echipamente, în timp ce Turcia are o poziție mai puternică în industria ușoară -  a explicat, pentru Nezavisimaia Gazeta, Maxim Kuznețov, președintele Consiliului de afaceri ruso–asiatic. - Punctul de concurență dintre cele două puteri îl reprezintă piața construcțiilor și proiectele ERS (construcția la cheie cu achiziționarea de echipamente): în aceste domenii au competențe și ambiții atât companiile chineze, cât și cele turcești. Latura forte a Turciei o constituie, de asemenea, și influența culturală discursivă prin cultura și limba turcă de masă, inclusiv oportunitatea pentru angajarea migranților din Asia Centrală". 

Articol Rador