Guvernul britanic i-a cerut lui Trump să nu desecretizeze documentele privindu-l pe Christopher Steele, autorul dosarului plătit de Clinton.
Guvernul de la Londra i-a cerut lui Donald Trump să nu dea publicității o serie de documente legate de ancheta privind posibila implicare a Rusiei în alegerile prezidențiale din Statele Unite, dezvăluie New York Times.
Trump a dispus luni 17 septembrie publicarea unui mare număr de documente din ancheta privind implicarea Rusiei, inclusiv un mandat de supraveghere din iunie 2017 privindu-l pe fostul consilier electoral al lui Trump, Carter Page.
Însă liderul american a revenit vineri, 21 septembrie, declarând că se va consulta cu Departamentul de Justiție în legătură cu o serie de probleme pe care declasificarea le-ar ridica.
Trump a explicat că Departamentul Justiției și doi dintre aliații străini ai Washigtonului și-au exprimat îngrijorarea privind declasificarea și publicarea documentelor.
„Facem pași înainte... Avem de-a face și cu țări străine care au o problemă”, a declarat joi Trump pentru canalul de televiziune Fox News, înainte de a renunța la ordinul de declasificare.
„Am fost sunat astăzi de doi foarte buni aliați care mi-au spus: ‘Vă rugăm, putem sta de vorbă?’ Nu este chiar atât de simplu”, a explicat Trump. „Trebuie să le respectăm dorințele. Dar toate vor ieși la lumină.”
New York Times susține că unul dintre cei doi aliați îngrijorați ar fi guvernul britanic.
Cabinetul de la Londra ar fi „exprimat vii îngrijorări” față de publicarea documentelor care „fac referire directă la conversații între responsabili americani, însărcinați cu aplicarea legii, și Christopher Steele”, potrivit unor surse din guvernul american și cel britanic.
Steele, fost agent MI6, este autorul dosarului anti-Trump finanțat de echipa de campanie a lui Hillary Clinton, și despre care ex-spionul însuși a recunoscut că este alcătuit din informații neverificate și puțin plauzibile.
El a împărtășit o parte din aceste rezultate ale anchetei sale privind Rusia cu FBI încă din iulie 2016.
Într-un bizar cerc vicios, FBI s-a bazat în foarte mare măsură pe informațiile neverificate ale lui Steele pentru a formula patru solicitări de mandate de supraveghere împotriva lui Carter Page. Page a negat afirmațiile din dosarul Steele, printre care și faptul că ar fi fost veriga de legătură secretă a lui Trump cu Kremlinul.
Trump a cerut și declasificarea unor note FBI privind audierile folosite în anchetarea lui Page, ca și note privind conținutul discuțiilor cu Bruce Ohr, responsabilul din Departamentul Justiției, care a avut frecvente contacte cu Steele înainte și după alegerile din noiembrie 2016.
Este greu de înțeles care sunt motivele pentru care guvernul britanic este îngrijorat de contactele lui Steele cu FBI, dat fiind că el nu mai lucrează pentru guvernul britanic din 2009, iar munca sa la dosarul anti-Trump finanțat de Hillary Clinton este cunoscută de 20 de luni, când BuzzFeed News l-a publicat pe 10 ianuarie 2017.
Cu ocazia mărturiei depuse de Steele în mai multe instanțe din Marea Britanie, fostul agent a recunoscut că el este autorul dosarului și a avut mai multe întâlniri cu o serie de ziariști înainte de alegeri, pentru a discuta despre acesta.
Guvernul britanic ar putea să dorească și protejarea informațiilor legate de diverse activități care au avut loc pe teritoriul britanic în timpul campaniei electorale, scrie NY Times.
Un informator al FBI, pe nume Stefan Halper, a luat legătura cu consilierul lui Trump, Carter Page, în iulie 2016, cu ocazia unui forum politic organizat la Universitatea Cambridge. Cei doi au ținut legătura până în septembrie 2017, luna în care al patrulea și ultimul mandat împotriva lui Carter Page a expirat.
Halper, un veteran membru în patru administrații republicane, l-a contactat pe George Papadopoulos, membru în echipa de consilieri a lui Trump, în septembrie 2016, cu oferta de a se deplasa la Londra pentru a scrie un articol științific privind explorările energetice ale Mării Mediterane.
Papadopoulos a acceptat un zbor cu destinația Londra și onorarii de 3000 de dolari și afirmă că, într-una dintre întâlnirile din capitala britanică, Halper l-a întrebat dacă știe ceva în legătură cu piratarea de către ruși a e-mail-urilor Partidului Democrat.
Papadopoulos a avut și alte contacte în Marea Britanie, care, potrivit lui, ar fi făcut parte dintr-o operațiune de supraveghere aprobată de guvern.
El s-a întâlnit cu profesorul maltez Joseph Mifsud și cu fostul diplomat australian Alexander Downer, la Londa, în timpul campaniei electorale.
La o întâlnire din 26 aprilie 2016, Mifsud i-a spus lui Papadopoulos că a aflat că guvernul rus are „murdării” despre contracandidatul prezidențial al lui Trump, Hillary Clinton, fost secretar de stat. „Murdăria” s-ar fi găsit în „mii” dintre e-mail-urile ei.
Papadopoulos, care a pledat „vinovat” pentru că a mințit FBI în legătură cu datele contactelor sale cu Mifsud, a declarat că nu crede că a spus cuiva despre afirmațiile acestuia.
Însă Downer afirmă că, la o întâlnire din 10 mai 2016, tot de la Londra, Papadopoulos ar fi spus că rușii au informații „murdare” despre Clinton.
Downer susține că a transmis aceste informații unor oficiali guvernamentali australieni, care apoi le-au comunicat FBI. Biroul de Investigații și-a deschis ancheta privind campania lui Trump pe 31 iulie 2016, bazându-se pe aceste informații.
Nu este clar când guvernul britanic a aflat despre activitățile lui Mifsud, Dawner și Halper.