Ioannis Metaxas s-a născut în Ithaca, patria miticului Odiseus (Ulise) la 12 aprilie 187. A ales cariera militară, remarcându-se în timpul războiului greco-turc din 1897. Abilităţile sale l-au recomandat pentru a studia arta militară în Imperiul German.

Ioannis Metaxas. Încheindu-şi stagiul de pregătire, a revenit în Grecia, fiind  repartizat la Marele Stat Major. În perioada premergătoare  izbucnirii Războaielor Balcanice (1912–1913) şi-a adus  contribuţia la modernizarea tehnicii şi tacticii de luptă a armatei  naţionale a Greciei, fapt confirmat de performanţa armatei  greceşti în acest conflict balcanic, premergător primei  conflagraţii mondiale.

Ioannis Metaxas. Talent militar, drum deschis spre politică

La finalul războaielor balcanice, graţie  aptitudinilor sale, a fost numit şef al Marelui Stat Major, pentru  ca în 1916 să devină general locotenent.  După detronarea regelui, Ioannis Metaxas şi-a urmat regele  în exil în Corsica. S-a reîntors în Grecia în 1920, pentru a  participa la alegerile pierdute de Eleftherios Venizelos.

Ioannis Metaxas a fost unul dintre puţinii lideri politici care  s-au opus în mod public campaniei elene din Asia Mică.  Datorită pregătirii sale, a adus argumente militare pertinente în  această chestiune şi a refuzat să accepte orice funcţie militară în timpul acestui război.

După înfrângerea forţelor elene în Asia Mică, regele  Constantin a fost din nou forţat să plece în exil de către  colonelul Nikolaos Plastiras.  Ioannis Metaxas a decis să intre în politică fondându-şi  propriul partid, Partidul Liber Cugetătorilor, la 12 octombrie  1922.

Eșecul loviturii de stat. Opțiunea democratică a alegerilor

În octombrie 1923, monarhiştii, ajutaţi de Ioannis Metaxas au încercat, fără succes, să dea o lovitură de stat, fiind obligat să părăsească din nou Grecia. Monarhia a fost abolită şi a fost             proclamată a doua Republică Elenă în martie 1924.

Întors în ţară,  şi-a declarat public adeziunea faţă denoua republică, deşi toţi cunoşteau trecutul său şi concepţiile  sale regaliste.  Faptul că nu a fost foarte credibil, s-a văzut la alegerile  legislative din 1926, partidul său câştigând 15,78% dintre  voturile grecilor şi 52 mandate de deputat, aproape la egalitate  cu Partidul Popular, de orientare regalistă. Ioannis Metaxas a  primit portofoliul comunicaţiilor în „guvernul naţional” al lui  Alexandros Zaimis.

Așadar, ca mulți dintre dictatorii contemporani, Metaxas a intrat în cercurile puterii pe cale legală, prin alegeri democratice, după ce anterior încercase să obțină puterea printr-o lovitură de stat.