Un cartier progresist din Minneapolis, care a jurat să nu mai apeleze la poliție, după moartea lui George Floyd, s-a trezit cu o tabără improvizată într-un parc, unde sălășluiesc circa 300 de persoane fără adăpost.
Traficul de droguri a cunoscut o creștere alarmantă în zona Powderhorn Park, traficanții căutându-și clientela deplasată în urma tulburărilor sociale.
Cel puțin o persoană din zonă a fost victime unei supradoze și a fost luată cu ambulanța.
De asemenea, a apărut și prostituția.
Locuitorii din zonă ar fi decis „să nu facă uz de privilegii” și să „protejeze persoanele de culoare”, neraportând forțelor de poliție distrugeri și pagube, scrie New York Times.
În cazul în care, totuși, cineva se află în pericol, locuitorii zonei au decis să facă apel la American Indian Movement, o mișcare întemeiată la Minneapolis în 1968 pentru a combate probleme precum sărăcia sau brutalitatea poliției la adresa nativilor americani (populația indiană), și care a servit ca forță de „poliție” pentru aceste comunități timp de ani de zile.
Însă respectarea promisiunii de a nu chema poliția s-a dovedit mai dificil de respectat decât au crezut locuitorii progresiști: unii dintre aceștia au început să ocolească parcul, după ce au fost interpelați sau huiduiți, declarând că se tem pentru securitatea lor și a copiilor.
Alți localnici se plâng că nu pot dormi nopțile, de teama că ar putea fi călcați de hoți.
„Nu vreau să acuz pe nimeni”, a declarat Carrie Nightshade, o femeie de 44 de ani, pentru New York Times, explicând că nu le mai dă voie copiilor ei, de 12 și 9 ani, să se joace în parc. „Nu este nimic personal, doar că nu este sigur.”
Un alt locuitor al zonei, Mitchell Erickson, spune că regretă că a trebuit să sune la 911, când doi adolescenți de culoare l-au încolțit la câțiva pași de casă, i-au pus un pistol în piept și i-au cerut cheile de la mașină. Erickson a povestit că din greșeală le-a dat cheile de la casă, iar tinerii au fost nevoiți să se ducă să fure o mașină la câteva case mai încolo.
„Am meditat mai mult timp”, a spus Erickson ziaristului NY Times. „Regret că am chemat poliția. Am reacționat instinctiv, dar aș fi vrut să nu o fi făcut. Chemând poliția, i-am pus pe băieții ăia în pericol de moarte.”
„Da, știu, a fost înfricoșător, dar polițiștii nu prea mai aveau ce să facă atunci când i-am chemat”, a continuat Erickson. „Înainte nu eram obligat să gândesc așa. Mi-aș fi pierdut mașina. Și ce? Măcar nimeni nu ar fi fost ucis.”
Un alt locuitor din vecinătate, Joseph Menkevich, care locuiește într-un complex de apartamente la două străzi de parc, spune că a chemat mai întâi un activist comunitar, care nu a răspuns la telefon, drept care a fost nevoit să sune la 911, după ce a găsit un bărbat de culoare cu o brățară de spital la mână, fără cunoștință în liftul imobilului său.
„Lucrurile nu s-au rezolvat în modul pe care îl speram”, a declarat Menkevich. „Tot ce au făcut a fost să îi propună să îl ducă la spital. A refuzat, așa că l-au lăsat afară, în noaptea ploioasă.”
Black Lives Matter și alte organizații de stânga au cerut oprirea finanțării poliției, după moartea lui George Floyd.
Locuitorii din zonă, cunoscuți pentru vederile lor progresiste, au intervenit săptămâna trecută, când poliția le-a dat celor din tabăra improvizată în parc 72 de ore să părăsească zona.
Între timp, Administrația Parcurilor din Minneapolis a aprobat o rezoluție care interzice evacuarea persoanelor din oricare parc al municipalității și a făcut apel la o creșterea fondurilor de finanțare pe termen lung pentru persoanele fără adăpost, scrie Star Tribune.
Consiliul municipal a instalat în parc o duzină de toalete portabile, o remorcă cu dușuri, cutii de gunoi, apă curentă și electricitate.
Voluntarii fac cu rândul în echipe, împărțind hrană și obiecte, acordând îngrijiri medicale și consiliere psihologică, patrulând prin parc pentru a asigura securitatea.
Locuitorii din zonă au cerut și limitarea circulației prin parc, pentru a nu-i deranja pe intrușii instalați acolo.