Miniştrii de externe ai Armeniei şi Azerbaidjanului au convenit vineri să adopte măsuri urgente în cadrul negocierilor privind soluţionarea conflictului din Nagorno-Karabah, unde sute de persoane au fost ucise în luptele ce durează de mai bine de o lună.
Şefii diplomaţiilor celor două ţări beligerante, care s-au întâlnit la Geneva, au fost de acord să nu vizeze în mod deliberat populaţia civilă, să se angajeze în schimburi de cadavre pe câmpul de luptă şi să pună la dispoziţie liste de prizonieri de război în termen de o săptămână în scopul unui eventual schimb, se arată într-o declaraţie a emisarilor rus, francez şi american, potrivit Reuters.
Totodată, Armenia şi Azerbaidjanul, care au eşuat în respectarea încetării focului, declarată de trei ori până în prezent, vor comunica cu privire la aspecte "legate de posibile mecanisme de verificare a încetării focului", conform declaraţiei co-preşedinţilor Grupului OSCE de la Minsk (Franţa, Rusia, SUA) pentru reglementarea conflictului din Nagorno-Karabah.
UE: Escaladarea conflictului din Nagorno-Karabah este inacceptabilă
Uniunea Europeană a declarat joi că escaladarea conflictului din Nagorno-Karabah este inacceptabilă şi a îndemnat la noi negocieri de pace, în condiţiile în care Armenia şi Azerbaidjan se acuză din nou reciproc de bombardamente în şi lângă enclava muntoasă, informează Reuters.
Biroul din Nagorno-Karabah al avocatului pentru drepturile omului a anunţat că mai mult de zece bombe au căzut în Stepanakert, cel mai mare oraş din enclavă, la o zi după ce a fost lovită maternitatea de aici. Doi civili au fost răniţi.
Ministerul Apărării al Azerbaidjanului a anunţat într-un comunicat că Armenia a atacat unităţi militare azere şi aşezări civile de-a lungul liniei frontului, precum şi că localităţile azere Tartar şi Gornabov din nordul Nagorno-Karabah au fost bombardate.
Acest cel mai grav conflict din Caucazul de Sud din ultimii aproape 30 de ani a alimentat temeri privind un război mai amplu în care ar putea fi implicate Rusia şi Turcia, aceasta din urmă aliat al Azerbaidjanului. De asemenea, el reprezintă o ameninţare pentru transportul de petrol şi gaz din Azerbaidjan către pieţele internaţionale.
Trei acorduri de încetare a focului au fost deja zădărnicite şi civili au fost ucişi miercuri de ambele părţi ale conflictului.
„Uniunea Europeană consideră inacceptabil că după trei acorduri de încetare a focului mediate de Rusia, Franţa şi SUA, luptele în şi în jurul Nagorno-Karabah continuă", a subliniat miercuri, într-un comunicat, Peter Stano, un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Azerbaidjanul nu a dezvăluit numărul de decese în rândul forţelor sale militare
Executivul UE a îndemnat cele două părţi să revină fără întârziere la "negocieri substanţiale" asupra unei soluţionări paşnice, precum acordul convenit pe 25 octombrie la Washington.
Grupul de la Minsk al Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europe (OSCE), format pentru a media conflictul şi condus de Rusia, SUA şi Franţa, urma să aibă joi întrevederi cu miniştrii de externe azer şi armean. Deocamdată nu este clar dacă aceste întâlniri vor avea loc.
Turcia a cerut un rol mai mare în orice negocieri de pace asupra Nagorno-Karabah.
Ministerul Apărării al Nagorno-Karabah a anunţat joi că au fost înregistrate alte 51 de victime, numărul total al morţilor ajungând la 1.119 de la reizbucnirea conflictului, pe 27 septembrie.
Azerbaidjanul nu a dezvăluit numărul de decese în rândul forţelor sale militare, în timp ce Rusia estimează la circa 5.000 numărul de morţi de ambele părţi.
Nagorno-Karabah, teritoriu azer populat majoritar de armeni creştini, şi-a autoproclamat în anii 1990 independenţa faţă de Azerbaidjan, ţară musulmană şiită, intrând într-un război ce s-a soldat cu circa 30.000 de morţi.