În Armenia au loc proteste violente în fața iminentei reanexări a regiunii Nagorno-Karabah de către Azerbaidjan.
Proteste violente în Armenia. Protestatarii se confruntă cu poliția în capitala Erevan. Cauza este că ofensiva Azerbaidjanului s-a încheiat cu o încetare a focului și un acord de dizolvare a armatei armene locale.
Protestatarii au intrat în conflict cu poliția în capitala Armeniei, după ce Azerbaidjanul a revendicat victoria în urma unei ofensive de 24 de ore în regiunea disputată Nagorno-Karabah.
Proteste violente cu implicarea forţelor de ordine
Câteva sute de demonstranți au aruncat miercuri seara cu sticle și pietre în poliția care păzea clădirile guvernamentale. Ei au spart geamuri în Piața Republicii din Erevan. Astfel şi-au exprimat furia față de modul în care guvernul a gestionat criza. Armenii sunt indignaţi de acordul de încetare a focului care include prevederi privind dizolvarea armatei locale armene.
Ei au criticat, de asemenea, ceea ce ei consideră a fi un eșec al Rusiei, care a mediat încetarea focului și a avut o forță de menținere a păcii în zonă din 2020 - și al Occidentului în ceea ce privește protejarea vieților etnicilor armeni.
Ofițerii au folosit grenade paralizante și au făcut arestări în timp ce protejau clădirile oficiale. În timp, mii de protestatari au fluturat steagul regiunii separatiste și au blocat un drum principal.
Manifestanții au scandat „Artsakh, Artsakh, Artsakh, Artsakh!". - numele armean pentru Nagorno-Karabah - și „Nikol este un trădător!", cu referire la premierul armean, Nikol Pashinyan. Un ofițer de poliție a suferit o rană la cap.
Într-un discurs televizat miercuri seară, președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliev, a declarat că ofensiva a „restabilit suveranitatea". El a lăudat armata sa pentru că a obținut „capitularea completă" a luptătorilor armeni locali.
Estimările privind numărul de morți în atacurile de marți variază de la zeci la sute. Gegham Stepanian, ombudsmanul pentru drepturile din regiune, a declarat că printre morți se numără cel puțin 10 civili, dintre care cinci copii.
„Suntem pregătiți să ne dăm viața”
Aliev a declarat că se pare că armenii locali din Karabah „au uitat că trăiesc în Azerbaidjan". Preşedintele azer a precizat că nu vor exista represalii împotriva populației locale.
Ministerul rus al Apărării a declarat joi că forțele sale de menținere a păcii au preluat aproximativ 5.000 de locuitori din Karabah. Oamenii au fost evacuaţi din zonele periculoase, a relatat agenția de presă Interfax.
Cu toate acestea, la Erevan, protestatarii și-au exprimat temerile că Azerbaidjanul ar putea fi pregătit să se lanseze într-o campanie de purificare etnică. Unii credeau că Armenia ar trebui să se alăture conflictului.
„Dacă nu lupți, oricum pierzi. Am pierdut Artsakh și pierdem și acum. Vom pierde și alte părți ale țării noastre", a declarat Akop Abgaryan, 31 de ani, un inginer. „Dacă lupți, poate că poți câștiga", a mai spus acesta.
Abgaryan a adăugat că unii dintre prietenii săi apropiați au fost uciși în cel de-al doilea război din Karabkah, în 2020, când Azerbaidjanul a reușit să recucerească mari porțiuni din enclava armeană disputată. „Nu mă simt bine în legătură cu faptul că guvernul meu nu face nimic acum", a spus el.
Un alt protestatar, Ramik Asateryan, a declarat, de asemenea, că oamenii ar fi gata să lupte: „Suntem cu toții pregătiți să ne dăm viața, dar nu avem arme sau aliați".
Oficialii armeni au declarat în repetate rânduri că nu există unități militare armene în Nagorno-Karabah și că Armenia nu va interveni în conflict.
Proteste violente Sursa foto: EPA/YOAN VALAT
Protestatar: „Ne pierdem patria, ne pierdem poporul"
Înfrângerea din Karabah crește presiunea internă asupra premierului Pashinyan. Acesta s-a confruntat cu critici usturătoare în țară pentru concesiile făcute Azerbaidjanului din 2020.
„Ne pierdem patria, ne pierdem poporul", a declarat protestatarul Sargis Hayats, un muzician în vârstă de 20 de ani. Pashinyan „trebuie să plece. Timpul a arătat că nu poate guverna. Nimeni nu i-a dat un mandat pentru ca Karabahul să capituleze", a spus el.
„Am venit astăzi aici pentru că mai există încă o mică speranță că ne putem salva țara", a declarat protestatarul Alexan Yesiyan, în vârstă de 47 de ani, funcționar în domeniul educației. „Primul lucru de care avem nevoie este să scăpăm de trădătorii care controlează pârghiile puterii în Armenia."
În capitala Azerbaidjanului, locuitorii și-au exprimat speranța că acordul anunță o victorie definitivă și sfârșitul conflictului care durează de zeci de ani. „Am fost foarte fericit cu această veste. În sfârșit, războiul s-a terminat", a declarat Rana Ahmedova, în vârstă de 67 de ani, pentru Agenția France-Presse
Disputa pentru Nagorno-Karabah, de peste trei decenii
Armenia și Azerbaidjanul au intrat în război pentru această regiune prima oară în anii ‘90 la puțin timp după ce ambele au devenit independente pe ruinele URSS.
Armenia a obținut o mare parte din teritoriu în războiul care s-a desfășurat în timpul prăbușirii Uniunii Sovietice. Acesta a fost recuperat de azeri în timpul unui alt conflict sângeros în 2020.
Etnicii armeni din Karabah au cerut, marți, un armistițiu și începerea discuțiilor de pace. Este clar, însă, după ultimatumul azerilor că scopul guvernului de la Baku este cucerirea și anexarea completă a regiunii. Premierul armean a acuzat Azerbaidjanul că a pornit o operațiune pentru „epurarea etnică” a regiunii.
Totuși, sute de protestatari armeni, iritați de felul în care guvernul armean gestionează situația, au ieșit în stradă. Ei au intrat în confruntări cu poliția. În jur de 120.000 de etnici armeni trăiesc în Nagorno-Karabah. Soldații ruși spun că au mutat în jur de 500 de civili din zone de risc, în timp ce separatiștii au anunțat mutarea unui număr de 7.000.