Franţa revine în structura de comandă a NATO cu o armată modernă.
Preşedintele Nicolas Sarkozy a confirmat ieri revenirea Franţei la comandamentul militar integrat al NATO, la 42 de ani după retragerea hotărâtă de Charles de Gaulle, ca semn al independenţei faţă de SUA. Tot ieri, „cel mai atlanticist preşedinte francez“ a anunţat o reformă profundă a armatei, care vizează adaptarea răspunsului la cea mai importantă ameninţare - „terorismul“. Sarkozy a anunţat că „Franţa nu va mobiliza contingente militare sub comandament NATO pe timp de pace“ şi că „disuasiunea nucleară va rămâne strict naţională“. „În baza acestor principii, (...) ne vom putea reînnoi relaţiile cu NATO fără a ne teme pentru independenţa noastră“, a conchis liderul francez.
Sarkozy şi-a reiterat totodată susţinerea pentru o politică europeană de apărare şi securitate, în ciuda respingerii Tratatului de la Lisabona de către irlandezi şi a subliniat că preşedinţia franceză a UE va fi „prima etapă a unei adevărate relansări a apărării europene în următorii ani“. Terorismul, prima ameninţare
Documentul guvernamental care trasează planurile de reformare a armatei franceze vizează reducerea numărului de militari şi de baze, în paralel cu suplimentarea fondurilor destinate echipamentului şi acordarea unei mai mari atenţii culegerii de informaţii şi securităţii naţionale. Reforma încearcă astfel să adapteze armata franceză la principalul pericol care ameninţă Franţa, terorismul. Un consiliu de securitate naţională, condus de preşedinte, va funcţiona la Palatul Élysée, în paralel cu instituirea unui nou post, de coordonator naţional în domeniul informaţiilor.
Un alt punct important atins de reformă este legătura Franţei cu fostele colonii africane. O parte din bazele permanente din Africa vor fi închise, iar cele aproximativ 30 de acorduri militare încheiate cu fostele colonii vor fi reanalizate şi, eventual, anulate.
REFORMA ÎN CIFRE
Pregătiri pentru mileniul III Reforma armatei prevede reducerea numărului de militari de la 271.000 la 224.000, precum şi închiderea a aproximativ 50 de facilităţi militare din Franţa. Documentul de strategie vizează şi reducerea numărului militarilor care pot fi trimişi în misiuni în străinătate, de la 50.000 la 30.000. Cheltuielile pentru apărare vor atinge 377 de miliarde de euro, în perioada 2009-2020. Printre priorităţi, se numără dezvoltarea unei rachete de croazieră, achiziţionarea unei flote de submarine şi a unui număr de transportoare blindate. Bugetul pentru achiziţionarea de sateliţi, drone şi alte echipamente de supraveghere va fi dublat.