Comisia Europeană a permis României să aplice, timp de doi ani, taxarea inversă în cazul cerealelor, ceea ce va reduce evaziunea fiscală în domeniu.

Taxarea inversă la cereale şi plante tehnice, care a intrat în vigoare începând cu 1 iunie, elimină o verigă din lanţul slăbiciunilor statului.

Odată cu introducerea acestei măsuri, care va fi aplicată până la sfârşitul lunii mai din 2013, se restrâng instrumentele cu care firmele evazioniste pot fenta statul.

Gheorghe Ialomiţianu, ministrul finanţelor publice, a declarat că, la noi, o mare parte din cereale şi plante tehnice este achiziţionată de la persoane fizice neplătitoare de TVA.

"Pe lanţ, firmele dispar şi statul era prejudiciat. Intermediarii vindeau către exportatori, facturarea se făcea fără TVA, solicitau rambursare de TVA, depuneau documente care atestau că au făcut exportul, dar pe lanţ, firmele care trebuiau să plătească TVA dispăreau. Organele de control nu puteau să respingă rambursarea celor care făceau exportul", a explicat Ialomiţianu modul în care aveau loc ilegalităţile, citat de Agerpres.

Acum, intermediarii care vor cumpăra marfa de la persoanele fizice vor factura fără TVA şi vor exporta la fel, fără TVA, astfel nemaifiind necesar să solicite rambursarea de TVA de la stat, a mai spus ministrul.

Potrivit oficialului, "impactul încasării TVA la tranzacţiile de cereale şi alte mărfuri agricole va însemna un plus la bugetul de stat de 240 milioane lei în 2011, de 410 milioane lei în 2012 şi de 170 milioane lei în primele şase luni din 2013".

La rândul său, premierul Emil Boc a declarat că "timp de doi ani de zile eliminăm firmele fantomă care nu plăteau TVA către stat, iar exportatorul cerea rambursare TVA de la stat şi prejudiciau statul".

Lista plantelor vizate

Plantele care intră sub incidenţa acestei modificări sunt grâul dur, alacul destinat însămânţării, grâul comun destinat însămânţării, alt alac şi grâu comun, care nu sunt destinate însămânţării, secara, orzul, porumbul, boabele de soia, seminţele de rapiţă sau rapiţa sălbatică, seminţele de floarea-soarelui şi sfecla-de-zahăr.

Oficialii Asociaţiei Române a Comercianţilor de Cereale (ARCC) sunt mai optimişti decât autorităţile în ceea ce priveşte câţi bani vor aduce la buget noile reglementări.

Astfel, potrivit lui Victor Beznea, preşedintele ARCC, acestea ar putea aduce la vistieria statului un plus de circa 500 de milioane euro într-un an agricol.

"Practic, statul va putea colecta TVA prin ANAF, la ultima verigă, respectiv la făină, carne şi pâine. Este o verigă mai uşor de controlat", a spus Victor Beznea, citat de Agerpres. El a spus că, în prezent, comercianţii de cereale au de recuperat de la stat TVA de peste 120 milioane euro. "Timp de doi ani eliminăm firmele fantomă care nu plăteau TVA către stat, iar exportatorul cerea rambursarea TVA-ului de la stat." EMIL BOC, premierul României

STATUL PIERDE BANI

În agricultură, fentarea taxelor este în floare

Aproximativ 7 din 10 vânzările care au loc în sectorul agroalimentar din România sunt făcute la negru, arată estimările reprezentanţilor din piaţă. Patronatele din industria de morărit şi panificaţie susţin că, în fiecare an, circa 1,56 milioane de tone de pâine, reprezentând aproximativ 72% din producţia totală de pâine, cifrată la 2,16 milioane de tone, nu este înregistrată oficial.

Din datele Institutului Naţional de Statistică (INS) reiese că românii consumă lunar numai 45.000 - 50.000 tone de pâine, faţă de 180.000 tone, cât sunt estimările patronatelor din domeniu, conform producţiei.

Astfel, calculele Rompan arată că, la un preţ mediu de 2.400 de lei pe tona de pâine, reiese că peste 709 milioane de lei nu sunt încasate la bugetul de stat din TVA, dintr-un TVA total de aproape 985 milioane de lei.