Un nou tip de sistem stelar a fost descoperit în centrul Căii Lactee, în care se găsesc stele cu o vechime egală cu cea a galaxiei noastre.
La fel cum arheologii sapă cu speranța de a găsi urme ale trecutului, un grup internațional de astrofizicieni a reușit să pătrundă în norul gros de praf din jurul centrului Căii Lactee, „bulbul”, pentru a descoperi adunări promordiale de gaz și stele numite „fragmente fosile ale bulbului”, scrie Science et Avenir.
Cercetând Liller 1, savanții au înțeles că se aflau în prezența a ceva neobișnuit. Cunoscută de vreo 40 de ani, Liller 1 era privită ca o grămadă globulară, o mare adunare de câteva sute de mii de stele având aceeași vârstă.
În Calea Lactee există cel puțin 150 de acest fel.
Însă observațiile realizate cu ajutorul telescopului Gemini Sud, unul dintre puținele instrumente care permit să se vadă prin norii groși de praf care ascund centrul galaxiei au arătat că Liller 1 adăpostește două populații de stele.
Prima este în vârstă de 12 miliarde de ani, însă cealaltă este mai tânără: stelele de aici s-au aprins acum 4,5 miliarde de ani.
Când Universul era tânăr
O altă aglomerație stelară, Terzan 5, reperată acum câțiva ani, pare să adăpostească și ea două populații de stele cu vârste diferite.
Caracteristicile acestor două structuri i-au făcut pe cercetători să definească o nouă clasă de obiecte, după cum explică un articol din revista Nature Astronomy. Aceste obiecte au fost numite „fragmente fosile ale bulbului”.
„Istoria Căii Lactee este scrisă în aceste resturi fosile. Ele sunt martorele unei epoci în care Universul era foarte tânăr, abia de 1 miliard de ani”, explică Francesco Ferraro de la Universitatea din Bologna, coordonatorul studiului.
„Trebuie mers acum mai departe. Grație descoperirii acestor resturi fosile, putem începe să citim istoria Căii Lactee și poate să ne redefinim cunoștințele în legătură cu formarea bulbului.”
Bulbul corespunde unei sfere enorme de circa 10.000 de ani lumină în jurul centrului galaxiei.
Formarea sa este încă neînțeleasă suficient de astronomi, cu atât mai mult cu cât cuprinde în interior, ca toate marile galaxii, o gaură neagră super-masivă.