Invitatii EVZ
Are you talking to me? Well, there’s nobody else here
- Octavian Hoandră
- 12 iulie 2024, 08:45
![Are you talking to me? Well, there’s nobody else here](https://media.evz.ro/wp-content/uploads/2023/04/Octavian-Hoandra2_RzV-1024x683.jpg)
„Tu te uiți vreodată în oglindă?”
Doctorul nostru este, si el, înconjurat de factori de alienare. Ruptura dintre politic și social este prezentă în viața oricărui român, fie că aparține ”elitei” fie că e un sărăntoc de pe stradă. Politicianul american, ca și cel român, tinde “să ascundă latura mizerabilă a politicii susținând în schimb un mod de a fi“ , după cum bine spunea Roland Barthes. Tristețea, angoasa și înstrăinarea sunt pregnante. Conflictul intern este întreținut de unul extern, de mediul care îi determină stările. „Fragmentarea individului și îndoielile cu privire la eficacitatea practicii politice sunt, în bună parte efectul experienței fragmentării mișcării politice a vremii și a dezintegrării politicilor revoluționare și a indivizilor” , ne spune filosoful american Douglas Kellner, care s-a ocupat cu precădere de teoria socială, la Columbia University. Travis, ca și doctorul nostru, probabil, este un voyeur, el observă universul înconjurător prin fereastra taxiului. Înțelegem că Travis vrea să-și găsească un scop, sa devină ca ceilalți, să intre, cum spune românul, ”în rîndul lumii”. Îl putem vedea alergând ca într-un țarc între conformism, integrare, izolare, resentimente și dorința de a se simți altfel, mai bun decât ceilalți. Doctorul român, este, cumva, le fel. Este medic la un spital, integrat, dar, cu siguranță, ”bolnav”, ca mulți dintre noi, care suntem cuprinși de sentimentul însingurării, resentimentari, cu un acut spirit de a ne simți ”mai altfel” decât ceilalți. Travis, probabil, asemeni doctorului nostru, se respinge pe sine și își creează o imagine de sine alterată, ca un refugiu mental, un mecanism de apărare în fața dezamăgirii, tot mai prezentă în viața noastră manelizată. Există în film o replică importantă: „Pe tine ce te face atât de sfânt și puternic? Tu te uiți vreodată în oglindă?”. O întrebare adresată nu doar lui Travis, ci și spectatorilor.„Are you talking to me?”
Ca și în bună parte a societății noastre, Travis cel din New York-ul anilor 70 nu își exprima sentimentele căci masculinitatea ”adevărată” nu e cu afișarea emoțiilor. El ține jurnal și își notează acolo aspectele noii personalități, în care violența devine modul lui de a se exprima. Însuși Martin Scorsese a declarat că își pune întrebări cu privire la influența filmelor sale asupra spectatorilor. Care să fie oare? Nu știm. ”Taxi Driver” descrie un univers social, pe care îl întâlnim în ultimii zece ani, tot mai prezent și la noi. Paradoxal, înjurate sau nu, textele manelelor, sincere și cretine, nu fac altceva decât să descrie în cuvinte seci adevărurile tot mai pregnante din socialul nostru. Doctorul înarmat, așa cum face și Travis, cel din film, comunică sau încercă să comunice dar, în felul în care ne-o descrie replica lui cea mai faimoasă: „Are you talking to me? Well, there’s nobody else here”. Editorialul poate fi văzut AICI
Recomandările noastre
Revista presei
![](/wp-content/themes/evz/assets/img/evz_comunicate.gif)