Intrata in UE in 1986, Portugalia si-a cladit o infrastructura de invidiat. Problemele economice sunt inca impovaratoare, iar populatia este nemultumita de standardul de viata.

O densitate de autostrazi mai mare decat a Frantei sau a Italiei este o performanta remarcabila pentru o tara cu doar doua decenii vechime in Uniunea Europeana. Explicatia ar putea sta in abilitatea Portugaliei de a produce proiecte capabile sa absoarba fara discriminare fondurile structurale europene.

Investitiile masive in sosele, cai ferate si poduri (inclusiv imensul Vasco da Gama, de 17,2 kilometri, peste estuarul fluviului Tejo) au oferit Portugaliei o complexa tesatura rutiera si feroviara.

Aderarea a insemnat, pana la un punct, si o incontestabila apropiere de standardul de viata mediu al Uniunii Europene. Franarea acestui proces a lasat urme negre, iar intrarea in marsarier a intetit galagia sindicala. In toamna, inca exista pe cateva cladiri din Lisabona mazgaleala „30 mai greva generala”.

Salariu identic de zece ani, rate crescute Portughezul Luis Naves, jurnalist la cotidianul de calitate „Diario de Noticias” si fost corespondent de razboi in Guineea-Bissau si in Pakistan, este ingrijorat de ratele pe care trebuie sa le plateasca pentru locuinta sa. Naves sustine ca de zece ani salariul nu i-a mai fost marit deloc, iar acum dispune practic de o suma cu 20a mai mica din pricina ca ratele au crescut enorm.

Ziaristul afirma ca, in Portugalia, bancile sunt extrem de puternice fiindca aproape toate familiile care si-au cumparat case au facut-o cu ajutorul creditelor. Si ca, din cauza maririi ratelor, multi portughezi sunt acum pe punctul de a nu le mai putea achita.

Sistemul de taxe si impozite este stufos: „Platim o multime de taxe, aproape ca un cetatean suedez”, adauga Naves.

Codasa

Portugalia are motive de frustrare si cand priveste realizarile inregistrate in ultimele doua decenii de Grecia, Irlanda si Spania.

Uluitoarea detenta economica a Irlandei (posesoarea unui plus de aproape 30% fata de media Uniunii in privinta indicatorului PIB/cap de locuitor, la preturi de consum) si directia constant buna a Greciei (ajunsa la 78% din media Uniunii, la acelasi capitol) sunt mai usor de digerat pentru portughezi decat saltul rivalei istorice, Spania, pana la 91% din media Uniunii. Indicatorul PIB/cap de locuitor pozitioneaza Portugalia la nivelul de 66% din aceeasi medie.

Magnetismul exceptional pentru investitiile americane este primul suspect pentru diferenta actuala dintre Irlanda si statele care au aderat in anii '80. Cum se  explica insa ramanerea in urma a Portugaliei si sporirea decalajului fata de Spania, de pilda?

Cuceriti de sindicate

Spre deosebire de spanioli, care au avut indrazneala sa aplice economiei reforme nepopulare, soldate cu o rata a somajului care a depasit la un moment dat 20%, portughezii au fost mai stangisti. Sindicatele viguroase, intarite dupa revolutia antifascista din 1974, au pus piedica reformelor economice radicale.

Somajul in Portugalia a fost cu mult sub media europeana: in perioadele 1991-1993 si 1999-2002, mai putin de 2%, iar in 2005, aproape 4%, indica Eurostat.

Legislatia muncii a fost modificata categoric in favoarea lucratorului. O companie poate renunta cu greu la serviciile unui angajat, pentru ca acesta are mari sanse de a-si recupera postul in instanta. „Sindicatele sunt atotputernice in apararea clauzelor colective ale contractului de munca. Totodata, Tribunalul Muncii a functionat pana acum cu o asemenea intarziere incat un patron decis sa concedieze cu justa cauza poate s-o faca stiind ca, desi pana la urma va pierde cauza in tribunal, aceasta se va intampla peste cinci-zece ani, cand indemnizatia va fi derizorie, tinand seama de inflatie si de alte circumstante”, spune profesorul portughez Daniel Silva Perdigao, care a predat istoria si stiintele sociale la Universitatea Clasica din Lisabona.

De asemenea, salariatului ii este asigurat prin lege dreptul de a beneficia zilnic, in timpul programului de lucru, de mai multe pauze. „Tinand seama ca portughezii pranzesc la ora 12.30, legea prevede minimum o ora, maximum doua pentru masa. In unele cazuri exista o pauza de cafea pe la 10.30 si alta la ora 16.00”, completeaza, in limba romana, profesorul Perdigao.

Educatie firava

Scapata din lada frigorifica a fascismului, Portugalia si-a descoperit ulterior principalul handicap: nivelul scazut de educatie. Fost profesor de economie la Universitatea din Coimbra, dictatorul Antonio Salazar (prim-ministru intre 1932 si 1968) si-a afirmat convingerea ca un om cu mai multa carte este mai ispitit sa se departeze de Dumnezeu si sa fie sedus de ideile comuniste. Aceasta directie paguboasa a fost mentinuta si in cei aproape sase ani in care tara a fost condusa de Marcelo Caetano, si el profesor universitar. „Salazar afirma ca prea multa cultura pentru popor este inutila, ca omului de rand nu-i trebuie mai mult decat sa stie a se semna, a socoti si a se ruga. Dictatorul nu credea in progres ca o conditie a fericirii. Visa o Portugalie „saraca, dar cinstita”, fara datorii internationale si cu echilibru financiar al balantei. A blocat deci cat a putut dezvoltarea industriala si a favorizat stagnarea rurala intr-o agricultura de subzistenta”, spune profesorul Daniel Silva Perdigao.

„In concluzie, de frica bolsevismului, dictatura a mentinut masele populare la un nivel de scolarizare mediocru. Acesta a lasat radacini puternice in mentalitatea actualelor clase medii descendente din parinti cvasianalfabeti, care nu considerau scoala drept cea mai buna poarta de socializare a urmasilor. Astfel a fost alimentata speranta in solutii miraculoase, de genul o cariera stralucita in fotbal sau pe podiumurile modei ori un premiu la loterie, in cel mai bun caz o afacere comerciala de succes”, conchide Perdigao.

„Neproductiv si fara initiativa”

Profesorul Perdigao subliniaza ineficienta strategiei de investitii in educatie si efectul in plan economic: „In pofida investitiilor mari, cu banii Europei, in sistemul de invatamant, rezultatele la nivelul educatiei si culturalizarii masei active a populatiei au ramas modeste. Si, desi se poate afirma ca portughezul mediu are o purtare civilizata si in calitate de cetatean, si ca profesionist, orizontul lui cultural a ramas stramt, iar capacitatea de decizie, scazuta, ceea ce face din el un agent economic pasiv, neproductiv si fara initiativa”.

Statistici dureroase

Procentajul portughezilor care au absolvit liceul era in 2005, potrivit Eurostat, de 26,5%, media europeana fiind in jur de 70%! O alta statistica, publicata de EurActiv.com pe 4 octombrie 2007, situeaza Portugalia pe locul al doilea in Europa in privinta abandonului scolar prematur, cu 39,2%, „lider” fiind Malta, cu 41,7%. Capitol la care Romania (19%) si Bulgaria (18%) stau, potrivit EurActiv.com, „relativ rau”, in conditiile in care Polonia, Cehia si Slovenia, de pilda, sunt creditate cu procentaje intre 5,2 si 5,6%.

Rezulta ca nici eforturile intense din ultimii ani nu au rezolvat in Portugalia problema educatiei.

Solutii neclare

Situatia actuala este destul de dificila. Eurostat indica o crestere a ratei somajului pana la 7,7% in 2006. Lumea este nemultumita de viata mai grea, lancezeala economica face ca perspectivele sa fie ingrijoratoare, iar solutiile sunt tulburi.

In aceste conditii, ar putea reprezenta Portugalia, tara latina, un model de dezvoltare postaderare demn de urmat si de Romania? Probabil ca numai in cateva privinte. In celelalte, doar de evitat.

DATE INITIALE

Asemanari intre Portugalia si Romania

> Reprezinta extremitatile latine ale spatiului european - Portugalia, la vest, iar Romania, la est.

> Au intrat in UE dupa lungi perioade de dictatura, de peste patru decenii. Portugalia a stat sub talpa fascismului intre 1932 si 1974, iar Romania, sub comunism. Perioadele de tranzitie pana la intrarea la UE au fost mai mici de doua decenii.

> In momentul aderarii, Portugalia (1986) si Romania (2007) erau cele mai sarace tari din UE (potrivit site-ului CIA.gov, Bulgaria statea mai bine decat Romania la indicatorul PIB/cap de locuitor).

PORTUGALIA

Suprafata: 92.391 km patrati

Numarul de locuitori: 10.642.836 (estimare pentru iulie 2007)

PIB: 176,8 miliarde de dolari (estimare pentru 2006)

Sursa: CIA.gov