Secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului, Cristian Apostol, şi cercetătorii străini spun că programul de repopulare a Dunării cu sturioni trebuie continuat. În caz contrar, specia riscă să dispară.
Specialişti din patru ţări s-au întâlnit, în cadrul celei de-a patra reuniuni regionale a ţărilor din Nord-Vestul Mării Negre şi a celor riverane Dunării, ca să găsească o soluţie pentru sturionii sălbatici din fluviu. Motivul: populaţiile de sturioni, care se află în apele cursului Dunării, de pe teritoriul României, sunt în pericol după ce Ministerul Agriculturii a sistat programul de repopulare cu sturioni a apelor Dunării, început în 2006, dar şi pentru că nu există un program unitar de repopulare care să cuprindă toate ţările prin care trece Dunărea . Concret, Programul naţional de susţinere a Dunării cu pui de sturioni din specii ameninţate a fost implementat, în 2006, de ministerele Agriculturii şi Mediului pentru refacerea stocurilor de sturioni sălbatici din fluviu, grav afectate de pescuitul necontrolat din perioada 1990-2000. Din acest motiv, autorităţile române au interzis pescuitul acestor specii (morun, nisetru, cegă, păstrugă şi viza) până în 2015. Scopul principal al programului era acela de a redresa populaţiile de sturioni din Dunăre, astfel încât România să redevină lider de piaţă ca producător de caviar sălbatic în Uniunea Europeană. Până în 2006 (între 1998 şi 2005) Bulgaria populase fluviul cu 549.000 de pui de sturion, conform datelor Institutului Naţional de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDD). În perioada 2006-2009, România a populat Dunărea cu 412.000 de pui de sturioni. S-au format, astfel, patru generaţii. "Acestea nu sunt suficiente pentru a permite reluarea pescuitului în 2015. Trebuie să avem zece generaţii durabile pentru o dezvoltare pe termen lung. Fiecare generaţie de morun, de exemplu, se reîntoarce abia peste 14-15 ani pentru a asigura continuitatea reproducerii", a explicat pentru EVZ doctor inginer Radu Suciu, specialist în cadrul INCDD. În 2009, în urma unei licitaţii publice, Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură (ANPA) a încheiat un acord-cadru, valabil patru ani, cu Asocierea ECOSTURIA. Scopul: producerea şi furnizarea de pui de sturion (150.000 de exemplare pe an) necesari continuării programului de populare a Dunării. Primul lot, produs la crescătoriile din Tămădău şi Oltina, a fost eliberat în Dunăre după ce a primit avizul unei comisii de experţi de la ANPA. Aceeaşi comisie a verificat şi lotul din 2010, însă cei 150.000 de pui "zac" şi acum în crescătorii, deşi ar fi trebuit să ajungă de mult în fluviu. Probleme mari şi în Serbia, Ungaria şi Croaţia În cadrul reuniunii, Cristian Apostol a explicat că un program de repopulare se face pe termen lung, în zeci de ani, şi nu în patru-cini ani. “Situaţii destul de grele se înregistrează în amonte, mai ales în Serbia, Ungaria şi Croaţia, unde specia deja suferă, şi aspectele pozitive, pe de altă parte, din regiunea de jos, de după Porţile de Fier, unde România a întervenit timp de patru ani, cu programe anuale, şi prin legislaţia destul de dură, interzicerea pescuitului, rezultatele au început să apară. Toate cercetările prezentate de specialişti prezenţi la întrunire au arătat că programul trebuie să continue”, a declarat Apostol. Potrivit participanţiilor la discuţie, reprezentanţiilor ţărilor au ajuns la o conluzie: trebuie făcută o repopulare unitară, adică să participe toate ţările, iar interdicţia privind pescuitul comercial la sturioni să fie menţinută de toate ţările până când specia va avea un efectiv care va permite reluarea pescuitului. Suciu: Toate ţările trebuie să participe cu bani pentru repopulare Şi, potrivit lui Radu Suciu, cu un program de repopulare care durează timp de cinci ani nu se face primăvară. „În perioada 1990-1998 s-a pescuit fără cap, fără să se ia măsuri de protecţie a acestei specii. Având în vedere că ei se reproduc odată la patru-cinci ani, aceştia nu au mai avut timp să se reproducă, astfel că am ajuns în situaţia ca specii ca Viza să mai fie găsită doar în poveştile pescariilor. Perioada de interdicţie se va menţine încă cinci ani”, a explicat Suciu. Totuşi, acesta a explicat că şi celelate ţări de pe cursul Dunării trebuie să se implice, în caz contrar, degeaba România alocă bani pentru repopularea cu sturioni. “Toate ţările trebuie să participe cu bani pentru repopulare şi să menţină interdicţia privind pescuitul industrial a acestei specii. Bulgaria, singura ţară care mai pescuieşte industrial, a anunţat că a elaborat legislaţia prin care va urma să interzică în curând pescuitul industrial”, a mai spus specialistul INCDD. Ministerul Agriculturii vrea studii În timp ce secretarul de stat din cadrul Ministerului Agriculturii, Barna Tancyos, a anunţat că nu va mai aloca bani pentru repopularea Dunării cu sturion, până ce nu se vor elabora studii care să arate care ce rezultate s-au obţinut în urma repopulării morun sau alte specii de peşti care produc icre negre, Petre Stanciu a explicat că Ministerul Agriculturii nu a cerut niciodată aceste studii şi că Institutul care îl conduce are date despre sturionii aruncaţi în Dunăre. ONG-urile cer continuarea programului Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta (SDD) a solicitat Ministerului Agriculturii mai multă responsabilitate faţă de soarta sturionilor, specii de peşti aflate pe cale de dispariţie şi considerate adevarate “fosile vii”. “Dunărea inferioară este singurul areal din Uniunea Europeană în care aceste specii cresc şi se reproduc in mod natural. Gestul Ministerului Agriculturii, prin vocea domnului ministru Valeriu Tabără, de a anunţa stoparea finanţării Programului de repopulare a Dunării cu sturioni aruncă în derizoriu alte decizii ale instituţiei amintite, respectiv Ordinul 262/2006 privind conservarea populaţiilor de sturioni din apele naturale şi dezvoltarea acvaculturii de sturioni din România”, au explicat reprezentanţii Asociaţiei. Asociaţia recomandă conducerii Ministerului Agriculturii să adopte o strategie globală şi să țină seama de declaraţia specialiştilor Institutului Național de Cercetare Dezvoltare Delta Dunării (INCDD), susţinuţi de Autoritatea Ştiinţifică CITES (Convention on International Trade of Endangered Species of Wild Fauna and Flora). Aceştia au subliniat faptul că beneficiile pe termen lung ale repopulării Dunării cu sturioni sunt mult mai mari decât costul susţinerii proiectului, de un milion de euro pe an. Totodată, SDD recomandă autorităţilor să acorde mai multă atenţie fenomenului braconajului la sturioni, care a luat o amploare deosebită în România ultimilor ani, inclusiv ca urmare a incapacității autorităţilor responsabile de a-l combate. “A refuza continuarea unui program de conservare pentru care România a fost dată exemplu de bună practică nu doar în instituțiile europene, dar și în toată lumea civilizată numai pentru că vecinii își omoară caprele în fiecare zi, și noi nu, trădează o mentalitate primitivă” este de părere Liviu Mihaiu, președintele Asociației Salvați Dunărea și Delta. Sturionii, cea mai valoroasă resursă pescărească Potrivit directorului Petre Stanciu, sturionii este cea mai valoroasă sursă pescărească a României. În New York un kilogram de morun sălbatic se vinde cu sume cuprinse între 20.000 şi 25.000 de dolari.
“Din 15.000 de pui de sturioni, dacă, după cinci ani s-ar întoarce 5.000 de femele, din care dacă pescarii ar prinde 500 de femele, valoarea economică a icrelor ar fi de peste cinci milioane de euro. Este o invstiţie pe termen lung, nu de moment”, a explicat omul de afaceri Robert Răduţă, care deţine mai multe crescătorii de sturioni.
Ne puteți urmări și pe Google News
Recomandările noastre
