„Primul trimestru al anului agricol 2019-2020 s-a caracterizat (în raport cu valorile medii multianuale) printr-o secetă severă (cu excepția regiunilor podișului Moldovenesc și Central Moldovenesc) și un regim termic extrem de călduros, în toate regiunile tării monitorizate”, arată raportul Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS).

Primele semne meteorologice dramatice s-au arătat oamenilor de știință, undeva pe la începutul anilor ’70, în regiunea Banatului.

„Există o lucrare în arhiva institutului, semnată de Grigore Stere, în care se precizează că a început stepizarea Câmpiei de Vest. Acolo scrie așa: au apărut specii în biotipul Câmpiei Banatului care sunt specifice stepei. Este un proces care a început. Odată cu apariţia acestor specii, acestea sunt semnele pe care natura ni le dă pe termen lung”, declară vicepreședintele Academiei de Științe Agricole și Silvice (ASAS), Valeriu Tabără.

„Acum aceste plante (specifice stepei) sunt extinse în mai multe locuri”, spune Tabără. „Un exemplu este colilia, o plantă cu fire lungi, păroase, specifică pentru climatele uscate. Ea este expresia unor schimbări climatice majore”, spune vicepreședintele ASAS.

În plus, din 1970 și până în prezent, toate aceste plante „de stepă” au evoluat odată cu creșterea temperaturilor. Măsurătorile realizate de Administrația Națională de Mediu, demonstrează că vremea a devenit, în acești ani, tot mai caldă și că, din anul 2005, s-au înregistrat, an de an, recorduri ale temperaturilor înregistrate.

„Nu există șansă de 100% ca temperatura aerului în anul 2020 să fie mai mare ca în 2019, dar există șanse mari ca anul 2020 să se înscrie, pe poziții fruntașe, în ierarhia celor mai călduroși ani, atât la nivel global, cât și la nivelul României”, afirmă șefa Secției de Climatologie de la ANM, dr. Roxana Bojariu.

Cum afectează creșterea temperaturii culturile agricole

Nu temperaturile ridicate sunt marea problemă a agricultorilor, ci raportul dintre temperatură și așa-numita „umiditate relativă a aerului”.

„Avem două perioade pe an, lunile iulie-august, în care acest raport devine extrem de nefavorabil pentru plante. Avem, astfel, în iulie-august, uscarea culturilor de floarea-soarelui, de porumb și soia. Vara, la nivelul solului, în câmp, acolo unde e porumbul, sunt 60 de grade. Aceste plante nu s-au uscat de jos în sus, să zici că nu au avut apă, ci de sus în jos – asta înseamnă că am avut un raport ridicat între umiditatea aerului și temperatură”, spune Tabără.

„Asta se vede prin masa hectolitrică, care înseamnă greutatea seminţelor dintr-un hectolitru. Când ai temperaturi mari, această masă se reduce, iar randamentul de făină e mai mic. De exemplu, la grâu, limita ar trebui să fie de 75 de kilograme, pentru a fi panificabil. Anul ăsta, masa la hibrizii de porumb şi soiurile de grâu străine au fost şi cu 10 kilograme mai mică”, precizează vicepreședintele ASAS.

Veștile proaste nu se opresc aici. „Observațiile arată că deja înregistrăm o tendință de creștere a numărului de zile cu valuri de căldură, în special în zonele de câmpie din sudul și vestul țării”, arată meteorologul Roxana Bojariu.

„Aici apare un alt fenomen”, spune Tabără. „Dacă facem suma precipitaţiilor anuale căzute, constatăm că această cantitate a crescut. Problema e că repartizarea lor nu e uniformă. De pildă, ai perioade foarte lungi de secetă şi perioade foarte scurte de furtuni, unde cad 60-70, au fost şi 200 de litri pe metru pătrat”. Iar „intensitatea precipitațiilor” va crește și ea, în viitor, spune Bojariu.

„Experimentele numerice cu modele climatice globale și regionale arată că aceste tendințe vor continua și se vor amplifica și în viitor, odată cu intensificarea încălzirii globale”, afirmă expertul ANM.

Vom avea furtuni „mai severe” și chiar tornade „mai frecvente”. Primăvara se va „declanșa” mai devreme, iar vara se va „prelungi” până în prima parte a toamnei.

Următorii 30 de ani

„Pentru viitorul apropiat (2021-2050), la nivelul României, rezultatele modelelor climatice analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă luna a anului de până la aproape de 4 ° C și o reducere medie a cantității lunare de precipitații de până la 18 %, în timpul verii, în cel mai pesimist scenariu”, spune meteorologul de la ANM.

„În acest caz, în condițiile scenariului pesimist, creșterea medie a temperaturii pentru România poate atinge aproximativ 8 ° C în lunile de vară (august), iar reducerea medie a cantității lunare de precipitații ajunge, vara, până la 33 % în intervalul 2061-2090, comparativ cu intervalul 1961-1990″, afirmă dr. Roxana Bojariu.

CONTINUAREA ARTICOLULUI IN PAGINA URMATOARE

Te-ar putea interesa și: