La Haga a început luni judecarea apelului declarat de Radovan Karadjici, liderul Republicii Sârbe din Bosnia, condamnat în primă instanță pentru genocid la 40 de ani de închisoare.

Avocații liderului sârb bosniac Radovan Karadjici au cerut luni instanței de apel să respingă sentința de condamnare la 40 de ani a acestuia pentru genocid și să dispună rejudecarea procesului.

Karadjici a fost condamnat în urmă cu doi ani pentru crime de război în conflictul care a dus la ruperea Iugoslaviei, în anii 1990, inclusiv masacrul de la Srebrenica din iulie 1995.

„Ne aflăm aici astăzi pentru a vă cere să respingeți condamnarea lui Radovan Karadjici și să dispuneți un nou proces”, a spus avocatul apărării, Peter Robinson, în fața instanței de apel formate din mai mulți judecători ONU.

Luni și marți, la Haga sunt programate două zile de audieri. În prima zi de audieri în sală s-au aflat și câteva membre ale organizației „Mamele bosniace din Srebrenica”.

Potrivit Reuters, Karadjici, așezat în spatele echipei sale de apărători, părea „sănătos și hotărât”, îmbrăcat într-un costum gri, cu cravată roșie.

Liderul sârb bosniac a fost arestat în iulie 2008, după ani de zile în care a fost căutat, și a fost găsit vinovat în 2016 pentru zece capete de acuzare, printre care genocid, crime de război și crime împotriva umanității de către Tribunalul Penal Internațional privind Fosta Iugoslavie. Efectiv, el a fost acuzat de epurare etnică, în calitate de președinte al Republicii Separatiste Sârbe din Bosnia, fiind numit de prima instanță „vârful de putere” al armatei și clasei politice bosniace sârbe, când s-au petrecut crimele. Avocatul lui Karadjici a descris primul proces, care a durat nu mai puțin de șapte ani, ca fiind „greoi” și un „mega-proces scăpat de sub control”, care a încălcat dreptul clientului său la o audiere corectă.

Mai târziu, în cursul zilei de ieri, Radovan Karadjici însuși era așteptat să i se acorde cuvântul. Potrivit avocaților, el urma să arate că sentința inițială, care a conchis că a făcut parte dintr-o acțiune criminală concertată menită să epureze cetățenii non-sârbi din teritoriul auto-proclamatei Republici Sârbe din Bosnia și Croația, a fost eronată.

De asemenea, el contestă și acuzația că a sprijinit bombardarea civililor în timpul celor 44 de luni de asediu asupra orașului Sarajevo.

După audierea lui Karadjici, marți sunt programați să ia cuvântul procurorii, care formulează propriul apel față de achitarea liderului sârb pentru acuzațiile de genocid în mai multe orașe din Bosnia, în timpul războiului din anii 1990, cerând pentru aceasta condamnarea pe viață.

Un verdict final în proces este așteptat să fie dat până la sfârșitul anului.

 

Masacru și pretext NAT0

Radovan Karadjici, la fel ca majoritatea sârbilor, susține că în războiul din anii 1990, musulmanii au fost cel puțin la fel de vinovați de crime asupra populației civile sârbe, dar că masacrele islamice au fost trecute sub tăcere de Occident. Acesta dorea fărâmițarea Iugoslaviei, considerată un aliat prea puternic al Rusiei în coasta Europei. Apărarea etnicilor musulmani de genocid, spun sârbii, a fost pretextul perfect al intervenției militare a NATO. Nici un etnic musulman nu a fost adus în fața instanțelor internaționale pentru crimele din Iugoslavia, toți cei acuzați și condamnați fiind creștini.