În revista Mişcarea din ianuarie 1993, Marian Munteanu publica o scrisoare “Către toţi naţionaliştii creştini, foşti membri şi simpatizanţi ai Mişcării Legionare”.

În deschiderea paginii în care a apărut textul, Redacţia făcea următoarele precizări: “După cum este bine cunoscut, în presa noastră se fac numeroase referiri la Mişcarea Legionară. Din păcate, de cele mai multe ori în mod neserios, fără argumente, cu scopul de a arunca în seama adversarilor politici etichete exploatabile propagandistic. Mişcarea pentru România şi Liderul ei au fost ţinta sistematică a unor asemenea atacuri. Din zone aparent diverse (de la FDSN la PAC şi PNŢCD) a fost aruncat ca o sentinţă titlul de “legionar”. În acelaşi timp din zone apropiate fostei Mişcări Legionare au apărut nemulţumiri provocate de dezamăgirea că...nu suntem legionari. Această stare de confuzie quasi-generală l-a determinat pe Dl. Marian Munteanu să trimită în decembrie trecut o scrisoare adresată foştilor membri ai Mişcării Legionare cu scopul de a lămuri unele aspecte legate de poziţia politică a MPR”.

Îndepărtarea Legiunii de la linia Codreanu

În scrisoare, Marian Munteanu face o separare foarte clară între fenomenul legionar şi cel politic generat de Mişcarea Legionară: “Am socotit întotdeauna că trebuie operată o distincţie precisă când este abordată problema legionară: a) Mişcarea Legionară – ca fenomen sufletesc, spiritual, moral, cu vaste implicaţii de ordin cultural şi chiar social

b) Mişcarea Legionară (Garda de Fier, Partidul “Totul pentru Ţară“) – ca fenomen politic“.

El arată: “Ca organizaţie politică, Mişcarea Legionară şi-a încetat activitatea în 1938, prin decizia întemeitorului ei, Corneliu Zelea Codreanu. Ulterior, în timpul dictaturii lui Carol al II-lea, practic întreaga conducere a Mişcării Legionare a fost asasinată. Acest masacru a dus la destabilizarea gravă a Mişcării, la numeroase greşeli şi – după cum afirmă chiar unii membri marcanţi ai Mişcării Legionare – la o îndepărtare de linia iniţială, de modul de acţiune stabilit de întemeietorul Legiunii şi acceptat de toţi legionari”.

“MPR nu are legătură cu nici o altă formaţiune politică”

Referitor la etichetarea Mişcării pentru România ca fiind o copie a Legiunii, Munteanu scria: “Mişcarea pentru România a apărut în interiorul Noii Generaţii. Noi ne legitimăm istoric prin insurecţia tineretului din Decembrie 1989 şi prin acţiunile naţionale şi democratice ale studenţimii române din 1990. Fundamentul nostru metafizic însă este acelaşi ca pentru toate mişcările naţionale româneşti: credinţa creştină şi iubirea de neam. Strategia noastră politică, mijloacele noastre de acţiune sunt cele ale vremurilor de azi, sunt cele ale mileniului care, curând, va începe. Noi nu avem nici dreptul dar nici nevoie să ne legitimăm istoric prin apelul la alte organizaţii sau acţiuni. Din acest punct de vedere Mişcarea pentru România nu are legătură cu nici o altă formaţiune politică”.

“Râuri care se varsă în acelaşi fluviu”

El recunoştea, însă, că “există asemenări şi corespondenţe de adâncime între Noua Generaţie actuală şi Generaţia de la ’22 şi, în consecinţă, între MPR şi Mişcarea Legionară, identificare nu poate fi, însă, decât de un singur tip: suntem unde ale aceluiaşi râu. Sau râuri care se varsă în acelaşi fluviu”.

Marian Munteanu puncta că “o simplă copiere a unor modele din trecut mi se pare total nepotrivită şi, oricum, imposibil de realizat în mod serios. Tineretul român nu trebuie să-şi atribuie merite ce aparţin înaintaşilor, dar nici să fie tras la răspundere pentru greşelile lor”.

În încheiere, transmitea mesajul că toţi cei care doresc să sprijine Mişcarea pentru România sunt bineveniţi, nimeni nefiind respins, “mai ales că astăzi este mai multă nevoie decât oricând de un efort serios din parte tuturor forţelor naţionale”.

Înainte să semneze, “cu sentimente româneşti”, Marian Munteanu scrie că aşteaptă un răspuns ce să constituie clarificarea raporturilor dintre MPR şi legionari, care „va fi semnalul unei rodnice cooperări”.