Președintele Confederației Naționale a Sindicatelor (CNS) „Cartel ALFA”, Bogdan Hossu, cere ministrului Muncii, Rovana Plumb să ia poziție față de intenția grupurilor de angajatori „din întreaga lume care încearcă acum să elimine dreptul la grevă”.

Printr-o scrisoare deschisă către ministrul Rovana Plumb, președintele CNS „Cartel ALFA” solicită acesteia să ia o poziție publică și clară în numele Guvernului României, dar și în calitate de membru adjunct în cadrul Consiliului de Administrație al Organizației Internaționale a Muncii.

„De doi ani de zile organizațiile patronale sabotează activitatea comisiei de norme legale din cadrul Organizației Internaționale a Muncii care se intruneste anual. Patronatele au început să atace dreptul comisiei de experți - care analizează anual ce se întâmplă legat de raporturile de muncă - de a se exprima în legătură cu dreptul lucrătorilor la grevă . S-a încercat rezolvarea în interiorul OIM, în noiembrie anul trecut și nu s-a reușit. Patronatele ne blochează, nu vor să ne adresăm Curții Internaționale de Justiție. Vrem ca Guvernul României să-și exprime o poziție publică clară pentru a nu exista dubii și această poziți9e să fie exprimată și de delegatul Guvernului în ședința Consiliului de Aministrație al OIM care va avea loc cam pe la sfârșitul lunii februarie-începutul lunii martie”, a declarat pentru Evenimentul zilei Bogdan Hossu, liderul CNS „Cartel ALFA”. Acesta a mai precizat că a depus scrisoarea deschisă, astăzi, la Ministerul Muncii și că așteaptă un răspuns public: “Voi fi foarte interesat ce va face Guvernul. Dacă poziția va fi negativă înseamnă că Guvernul nu cunoaște Constituția României”, a mai precizat Hossu.

Redăm mai jos conținutul scrisorii deschise:

„Comitetul Confederal al Confederației Naționale Sindicale « Cartel ALFA », apreciind interesul d-voastră de reglementare a drepturilor lucrătorilor, vă subliniază încă o dată că dreptul la grevă al lucrătorilor este un fundament solid și esențial al democrației și justiției economice, drept pentru care este specificat și în Constituția României.

Când angajatorii refuză negocierea cu lucrătorii, atunci când populațiile se ridică împotriva dictaturii, lucrătorii pot suspenda relațiile lor de muncă pentru a echilibra poziția dominantă și privilegiile unei minorități prin puterea de acțiuni colective. Acest drept fundamental este ceea ce a stat mereu în calea nedreptății și exploatării.

Grupurile de angajatori din întreaga lume încearcă acum să elimine dreptul la grevă. Ei doresc o forță de muncă globală neputincioasă și pasivă. Ei doresc să elimine ultimul bastion împotriva dictaturii. Ei încearcă să schimbe pentru totdeauna echilibrul de putere la locul de muncă și în societate.

Practic, toate țările din lume recunosc că lucrătorii au dreptul să desfășoare acțiuni greviste. Aproximativ 90 de țări au acest drept consfințit în constituțiile naționale, transpunând în legislația națională drepturile stabilite timp de decenii în cadrul Organizației Internaționale a Muncii (OIM). Angajatorii încearcă să întoarcă timpul, după 50 de ani de recunoaștere juridică internațională a dreptului la grevă, începând cu OIM și apoi demontând legile naționale care garantează acest drept legal fundamental. Au încercat să paralizeze procedurile OIM, luând ostatică activitatea sa vitală pentru a-și atinge scopurile.

Ei au creat un impas în activitatea agenției de muncă la nivel mondial, a OIM, iar lucrătorii plătesc prețul în măsura în care deciziile OIM privind aspecte cheie în desfășurarea relațiilor de muncă sunt blocate.

Există o cale de ieșire din acest impas. Conform Constituției OIM, când o dispută între angajatori, lucrători sau guverne nu pot fi rezolvate în cadrul OIM, Curtea Internațională de Justiție (CIJ) trebuie solicitată să se pronunțe asupra diferendului. Cu toate acestea, grupurile de angajatori încearcă să blocheze statul de drept opunându-se CIJ. Ei nu doresc ca justiția să se impună. Preferă să încerce să își șantajeze adversarii, astfel încât aceștia să cedeze.

Numeroase guverne susțin cererea mișcării sindicale de a respecta Constituția OIM și a duce cazul în fața CIJ. Dar unele stau deoparte. Aceste guverne și toate grupurile de angajatori ar trebui chemați să justifice nerespectarea dreptului internațional și a rolului esențial al OIM.

Trebuie să ne ridicăm vocile pentru a face public acest atac.

Sunt mulți oameni care consideră că procedurile agențiilor Națiunilor Unite, cum ar fi OIM, sunt departe de problemele cu care aceștia se confruntă zi de zi în viața lor profesională sau în căutarea unui loc de muncă decent. Cu toate acestea, în cazul în care angajatorii reușesc să elimine dreptul la grevă, consecințele vor fi grave pentru lucrători și, în fapt, pentru toți cei care se opun despotismului și sclaviei.

Doar în dictaturile cele mai totalitare dreptul la grevă este interzis. Dacă angajatorii vor face ceea ce doresc, acesta va fi interzis peste tot. Toate câștigurile realizate de mișcarea sindicală în secolul trecut vor fi în pericol – ore de lucru rezonabile, salarizare echitabilă, concedii și weekend-uri, sănătate și securitate și protecția împotriva exploatării și discriminării.

În decursul istoriei, atunci când angajatorii și guvernele au refuzat dialogul și negocierea impunându-și voința, lucrătorii au luat totuși inițiativa de a înfrunta riscul de a opri munca. Acest lucru nu se va schimba. Lucrătorii vor face în continuare acțiuni de grevă dacă va fi necesar – doar că poziția actuală a angajatorilor va face din aceștia infractori.

Eliminarea dreptului la grevă ne va transforma pe toți în sclavi.

Nu vom permite să se întâmple asta.

În acest sens vă solicităm a lua o poziție în numele Guvernului României asupra acestui aspect, dar și o poziție clară, în calitate de membru adjunct în cadrul Consiliului de Administrare a Organizației Internaționale a Muncii”, se arată în scrisoarea deschisă adresată de Bogdan Hossu ministrului Muncii, Rovana Plumb.

Despre OIM

Organizatia Internaţională a Muncii a fost fondată în 1919. În contextul negocierilor de pace de după încheierea primului război mondial, Conferinţa de Pace din 1919 a stabilit o Comisie a legislaţiei internaţionale a muncii. Comisia a adoptat un text, care la 11 aprilie 1919 a devenit parte a Tratatului de Pace de la Versailles. Cu unele modificări, acest text reprezintă şi astăzi Constituţia Organizaţiei Internaţionale a Muncii.

Filozofia şi misiunea noii organizaţii internaţionale rezultă din preambulul Constituţiei, care prevede că pacea universală nu poate fi întemeiată decât pe baza justiţiei sociale, iar neadoptarea de către o naţiune a unui regim de muncă cu adevărat uman împiedică eforturile celorlalte naţiuni doritoare de a ameliora situaţia lucrătorilor în propriile lor ţări.

OIM a devenit o agenţie specializată a ONU din 1946.

În prezent 181 de state sunt membre ale organizaţiei.

OIM are o structură tripartită, care aduce împreună reprezentanţii guvernelor, patronatelor şi sindicatelor, în condiţii egale, pentru a discuta chestiuni legate de muncă şi politică socială.

Politicile OIM sunt fixate în cadrul Conferinţei Internaţionale a Muncii, care are loc în fiecare an, adunând toţi constituenţii. Conferinţa adoptă noi standarde internaţionale în domeniul muncii, planul de activitate al OIM şi bugetul.

Între sesiunile Conferinţei, OIM este coordonat de Consiliul de administraţie, care este compus din 28 reprezentanţi guvernamentali, 14 reprezentanţi ai pantronatelor şi 14 reprezentanţi ai sindicatelor.

Secretariatul OIM este asigurat de Biroul Internaţional al Muncii, care are sediul la Geneva, în Elveţia şi are birouri în mai mult de 40 de state.