Dintre toate problemele care compun conflictul israeliano-palestinian, niciuna nu este mai sensibilă decât statutul Ierusalimului, pe care ambele părți îl revendică drept capitală. Problema securității în Orașul Sfânt a provocat una dintre cele mai mari crize din ultimii ani, în această vară, și rămâne o prioritate pentru autoritățile israeliene
Statutul orașului Ierusalim se află în centrul preocupărilor oficialilor israelieni, dovadă stă Ministerul pentru Afacerile Ierusalimului, condus de Zeev Elkin (în același timp ministru al Protecției Mediului), „mâna dreaptă” a premierului Benjamin Netanyahu.
Evrei vs non-evrei
Într-o discuție cu jurnaliști români, la Ierusalim, Zeev Elkin a răspuns unor întrebări legate de proporția dintre populația evreiască și cea non-evreiască din Ierusalim și a explicat că, potrivit statisticii municipalității, raportul este de 60%-40% și s-a schimbat simțitor în ultimii 50 de ani: în 1967 era 75%-25%, apoi a devenit 70%-30%. Este o temă de politici strategice pentru guvern, interesat să păstreze o majoritate evreiască în Israel. În opinia oficialului citat, este nevoie de creșterea nivelului de trai pentru populația din Ierusalim, dar acest lucru este dificil în ceea ce privește populația arabă.
FOTO: Ministrul Zeev Elkin caută soluții pentru problemele Ierusalimului
Efectul imigrației
„Sărbătorim anul acesta 50 de ani de la reunificarea Ierusalimului și una dintre deciziile importante ale guvernului nostru, referitoare la buget, a fost finanțarea acordată cartierelor arabe ale Ierusalimului, de pildă pentru protecția mediului”, a precizat Elkin, care consideră că motivul pentru care raportul dintre populațiaevreiască și cea arabă s-a schimbat, în acest timp, „nu este procesul demografic natural, ci imigrația în două cartiere din nordul Ierusalimului. Se poate intra liber, fără opreliști, în aceste cartiere în care locuiesc 50.000 de arabi, pe lângă cei 100.000 de palestinieni care au venit aici fără permisiune. Adică 150.000 de oameni, care se căsătoresc între ei, trăiesc împreună, s-au stabilit aici ilegal și legea spune că dacă unul dintre cei doi soți sau dintre părinți are statut de rezident permanent în Israel, automat primește toată familia”.
Elkin a propus un proiect de lege, pe care l-a susținut în Knesset (Parlament) săptămâna trecută, prin care să se creeze două consilii arabe municipale, parte, în continuare, a teritoriilor israeliene suverane, dar în exteriorul Ierusalimului.
„Ar fi alte autorități locale responsabile pentru aceste cartiere, să le rezolve problemele, să creeze servicii publice acolo. Și va rezolva problema demografică a Ierusalimului, iar noi vom proteja mereu comunitatea evreiască”, a conchis ministrul.
Modelul „Ierusalim”
În contextul discuției despre securitatea Ierusalimului, ministrul Elkin a declarat că situația este, la ora actuală, mult mai sigură decât în multe capitale europene.
Totuși , nu trebuie uitat că Israelul a cunoscut atacuri teroriste cu mașini care lovesc oameni pe trotuar, cu înjunghieri în plină stradă, etc. înainte ca acest gen de atentate să aibă loc în Europa. Nu mai departe de ianuarie 2017, patru soldați au fost uciși și o duzină răniți când o dubă a intrat în ei, în Ierusalim. În iulie, a avut loc un alt incident, care a declanșat o adevărată criză, mediatizată la nivel internațional, când doi polițiști israelieni au fost împușcați mortal de trei palestinieni, cetățeni ai statului Israel, în fața Muntelui Templului, unul dintre cele mai importante locuri religioase din Vechiul Ierusalim. Autoritățile au decis instalarea de noi camere de supraveghere și detactoare de metal la intrare, ceea ce a dat naștere la proteste violente.
SUA vor să-și mute ambasada la Ierusalim
Președintele american, Donald Trump, a promis, în campania electorală din 2016, că va muta Ambasada SUA în Israel de la Tel Aviv la Ierusalim, capitala proclamată de Israel, dar nerecunoscută ca atare de comunitatea internațională. Într-un interviu de acum o lună, Donald Trump a explicat, însă, că va amâna aplicarea acestei decizii, pentru că vrea să dea mai întâi o șansă planurilor de a se ajunge la un acord de pace în Orientul Mijlociu. El a explicat că administrația sa lucrează în prezent la un plan pentru un acord cu palestinienii și vrea să încerce asta înainte de a muta ambasada. În luna iunie, el a semnat un decret prin care mutarea ambasadei se amână cu o jumătate de an, la fel cum a făcut fiecare președinte american înaintea lui, de când Congresul a adoptat Jerusalem Embassy Act, în 1995. Ministrul Zeev Elkin a reacționat, atunci, conform presei israeliene, spunând că „regretă profund amânarea decisă de Trump, pentru „o iluzie”, aceea că „se poate promova un real proces de pace cu actuala conducere a palestinienilor”. În decembrie, Trump urmează a hotărî dacă mai amână mutarea cu încă șase luni. David Friedman, ambasadorul american în Israel, care este un susținător puternic al așezărilor israeliene și oponent al unui stat palestinian, a declarat de mai multe ori, în ultimele luni, că mutarea ambasadei SUA este „o chestiune de când, nu dacă”. Și vicepreședintele american Mike Pence a făcut declarații similare, după venirea lui Trump la Casa Albă.