După ce ani de-a rândul țările din Uniunea Europeană au refuzat să aloce sume suficiente pentru apărare, lăsând sarcina înarmării în seama Statelor Unite ale Americii, ca principala forță din NATO, războiul din Ucraina a făcut ca această greșeală să-și arate consecințele: Europa este, în prezent, dezarmată în fața oricui ar dori s-o atace.
Stocurile militare ale Uniunii au fost epuizate de ajutoarele trimise Ucrainei. Miliardele de euro în arme trimise Kievului au epuizat stocurile Uniunii, care acum, pentru a compensa, trebuie să mărească cheltuielile, achizițiile comune și investițiile în tehnologii.
Alarma lansată de Borrell: "Trebuie să ne redresăm urgent, prin creșterea cheltuielilor și investițiilor"
Șeful diplomației europene, Josep Borrell, îi avertizează și îi îndeamnă pe liderii celor douăzeci și șapte de ţări la acțiune. "Invadarea Ucrainei a fost un duș rece pentru noi toți, un semnal de alarmă. Îmi dau seama că opinia publică preferă untul în locul tunurilor, dar adevărul este că acum trebuie să recuperăm timpul și terenul pierdut, pentru că ani de zile nu am investit suficient", a spus el, citat de it.euronews.com.
O inversare parțială a tendinței s-a înregistrat în momentul anexării Crimeei de către Rusia, în 2014, când cheltuielile militare ale țărilor UE au început să crească din nou. Creșteri insuficiente totuşi pentru a garanta "capacitățile critice de apărare" menționate de Borrell. Pentru strategia Bruxelles-ului este esenţială câştigarea unei independențe tot mai mari față de NATO.
Cu un nou pachet de 500 de milioane, adoptat în iulie, Consiliul European a adus ajutorul total acordat Ucrainei în cadrul Facilității europene pentru pace la 2,5 miliarde de euro. Patru tranșe de sprijin care fuseseră aprobate anterior: prima la doar câteva zile după invazia rusă, pe 28 februarie, iar celelalte în martie, aprilie și mai.
Cheltuielile militare în Europa: Grecia este mai generoasă, Islanda, pe ultimul loc
În 2020, conform datelor Eurostat, cheltuielile de apărare ale tuturor țărilor UE s-au ridicat la 1,3% din PIB-ul european. Per ansamblu, în perioada 2013-2020, nivelurile au fost stabile, dar în scădere ca procent din PIB faţă de anul 1995. Cele mai mari procente au fost înregistrate în Grecia, Letonia, Estonia și România, toate variind între 2,6% și 2,4%, în timp ce cele mai scăzute în Austria (0,6%) Malta (0,5%), Irlanda (0,2%) și Islanda (0,1%). (Rador)