În noaptea dintre 13 și 14 ianuarie, credincioșii ortodocși care sunt pe  stilul vechi sărbătoresc trecerea în noul an, la o săptămână după Crăciunul pe stil vechi. Această tradiție este respectată în special de comunitățile de ruși lipoveni, ucraineni și sârbi din România, dar și de românii basarabeni, fie că trăiesc în România, Republica Moldova sau în alte țări. Sărbătorirea Anului Nou pe stil vechi se face conform calendarului iulian, care este diferit de calendarul gregorian utilizat de majoritatea țărilor.

Tradiții de Anul Nou pe rit vechi

În ajunul Anului Nou pe stil vechi se țin obiceiurile tradiționale  în mai multe comunități din România, în special printre rușii lipoveni, ucraineni și sârbi.

La lăsarea serii, cete de tineri pornesc cu „Plugușorul”, o tradiție care aduce noroc și belșug în casele gazdelor. În această noapte, gospodinele împart mere și nuci pentru spor, iar tinerii îmbrăcați în costume tradiționale sau purtând măști mitologice bat din bice și colindă.

Se crede că, dacă cerul este senin, anul va fi roditor, iar pentru sănătatea pe tot parcursul anului, oamenii se spală dimineața pe față cu apă în care au fost puse monede din aur sau argint.

Obiceiuri în Republica Moldova

În Republica Moldova, Anul Nou pe stil vechi este marcat de urături și numeroase tradiții. În ajunul Anului Nou, copiii și tinerii îmbrăcați în costume de sărbătoare umblă din casă în casă cu uratul sau „malanca” și sunt întâmpinați cu colaci, dulciuri și bani.

Tradițiile continuă și în ziua de 14 ianuarie, când urătorii, cunoscuți sub numele de „sorcovați”, sunt așteptați în casele gospodarilor pentru a aduce noroc și belșug. Tot în această zi, fetele nemăritate pun busuioc la fântână, iar dacă găsesc promoroacă pe el a doua zi, se crede că vor avea parte de o căsătorie în iarna respectivă.

Istoria și evoluția calendarului iulian

Calendarul iulian, folosit până în secolul al XVI-lea de întreaga creștinătate, avea un decalaj față de anul solar real, motiv pentru care, în 1582, Papa Grigorie al XIII-lea a introdus calendarul gregorian.

Această reformă a avut ca scop corectarea erorilor acumulate de-a lungul timpului și ajustarea datei Paștelui. În estul ortodox, calendarul iulian a continuat să fie folosit pentru încă câteva secole, dar, în 1924, majoritatea bisericilor ortodoxe au adoptat un calendar îndreptat, care s-a dovedit mai exact. Totuși, unele biserici, precum Biserica Rusă și Biserica Sârbească, au rămas pe stil vechi până în prezent,  potrivit ziar.md