Fostul cancelar german Angela Merkel și-a apărat luni decizia de a bloca Ucraina să adere imediat la NATO, respingând criticile președintelui Volodimir Zelenski, deoarece invazia Rusiei îi înnebunește moștenirea de 16 ani, şi spune că susține în continuare decizia luată la Summit-ul de la Bucureşti în 2008.
Președintele Zelenski a descris drept un „calcul greșit”,decizia luată de franco-germani la summit-ul NATO de la București de a nu admite țara sa Ucraina în Alianță, în ciuda impulsului dat de Statelor Unite ale Americii.
Îi invit pe doamna Merkel și pe dl. Nicolas Sarkozy să viziteze Bucha și să vadă la ce a dus politica lor de concesii faţă de Rusia în ultimii 14 ani”, a spus el, referindu-se la presupusele atrocități împotriva civililor ucraineni de către trupele ruse pe care puterile mondiale le-au descris drept „crime de război”, a spus preşedintele Ucrainei
Merkel are tupeul să spună că este alături de Ucraina
Președintele ucrainean i-a acuzat și pe liderii europeni că au încercat să liniștească Rusia cu pozițiile lor de atunci. Dar Angela Merkel, într-o scurtă declarație emisă de purtătorul de cuvânt al ei, a spus că „să susține deciziile sale în legătură cu summit-ul NATO din 2008 de la București”. Mai mult, spune că este alături de Ucraina şi cere ca Rusia să înceteze războiul.
Având în vedere atrocitățile descoperite în Bucha și în alte locuri din Ucraina, toate eforturile guvernului și ale comunității internaționale de a sta alături de Ucraina și de a pune capăt barbariei și războiului Rusiei împotriva Ucrainei beneficiază de sprijinul deplin al fostului cancelar, a adăugat. purtătoarea de cuvânt.
Germania a considerat că era prea devreme ca Ucraina să se alăture NATO
Germania, prin puterea cancelarului Merkel, spunea atunci că e prea devreme pentru Ucraina să adere la NATO deoarece a constatat că condițiile politice nu erau îndeplinite în acel moment.
Merkel, care s-a retras din politică la sfârșitul anului trecut, după patru mandate consecutive la putere, a fost odată salutată drept lider al lumii libere. Dar războiul președintelui rus Vladimir Putin împotriva Ucrainei a scos la iveală defecte în moștenirea ei, criticii spunând că a lăsat Germania și Europa vulnerabile cu politica ei față de liderul de la Kremlin Vladimir Putin.
Sub o atenție deosebită se află dependența Germaniei de energia rusă, care a reprezentat 36% din importurile sale de gaze în 2014, dar care a crescut la 55% până la momentul invaziei din 24 februarie.
Dependența de puterea rusă a făcut ca Berlinul să declare că nu este în măsură să urmeze apelul SUA și al altor aliați de a impune un embargo energetic complet asupra Moscovei, scrie thelocal.de.