Cea mai puternică femeie din lume a ajuns un strigoi politic. Un zombie. Alegerile din Bavaria i-au dat lovitura de grație. Singura incertitudine este durata agoniei.
Vor fi turbulențe”, titra Die Welt, imediat după închiderea urnelor. „Rezultatele din Bavaria reprezintă un vot împotriva marii coaliții de la Berlin.”
Niciodată alegerile dintrun land german nu au trezit un interes atât de mare decât cele de duminica aceasta din Bavaria. Pentru că anunțau o nouă zgâlțâială a scaunului Angelei Merkel. Și seismul, prevestit de observatori și sondaje, a avut într-adevăr loc.
Uniunea Creștin Socială (CSU), aliat istoric al Uniunii Creștin Democrate (CDU) a cancelarei Angela Merkel, a obținut în alegerile legislative din landul Bavaria cel mai prost rezultat din 1950 încoace. Cu 37,2% (peste zece procente mai puțin decât la ultimul scrutin, din 2013, când obținuse 47,7%), social-creștinii se văd pentru a doua oară în istorie în situația de a nu mai putea guverna singuri și a avea nevoie de un partener de coaliție.
Schimbare la guvernare
Duminică seara, la anunțul rezultatelor de la exit-polluri, ministrul-președinte al Bavariei, Markus Söder, era negru: „Nu este un rezultat prea bun, trebuie să-l primim cu umilință și să tragem învățămintele”, a declarat el, încercând zadarnic să-și ascundă supărarea.
Ilse Aigner, ministra Locuințelor din Bavaria și una dintre figurile-cheie din partid, a fost mai directă: CSU este victima unei „tendințe generale”, efect al impopularității marii coaliții guvernamentale de la Berlin. Și implicit a Angelei Merkel. Femeile între ele.
Partidul Social Democrat (SPD), celălalt aliat al CDU în guvernul federal de la Berlin, a înregistrat nu doar un eșec, ci o catastrofă de-a dreptul: 9,7%, adică mai puțin de jumătate din scorul obținut în 2013, care fusese de 20,6%.
Secretarul general al SPD, Lars Klingbeil, a dat și el vina pe radiațiile negative venite dinspre guvernul Merkel: într-o declarație pentru radioul național Deutschelandfunk, el a afirmat că partidul său dorește o schimbare în stilul de guvernare.
Femeia e lup pentru femeie
Pentru a-i convinge să accepte intrarea la guvernare alături de CDU, în februarie anul acesta, conducerea SPD le-a promis membrilor partidului că, după doi ani de mandat, va avea loc o analiză a activității cabinetului, pentru a stabili dacă alianța trebuie continuată. Întrebat dacă membrii de partid nemulțumiți după dezastrul din Bavaria cer ca această analiză să aibă loc înainte de termen, Klingbeil a răspuns: „Evaluarea era planificată să aibă loc la jumătatea perioadei legislative, dar ceva trebuie să se întâmple acum. Trebuie să se schimbe stilul de guvernare.”
Săptămâna trecută, când sondajele anticipau pră bușirea din Bavaria, șefa SPD, Andrea Nahles, declara că guvernului Merkel îi lipsește „leadership-ul”. Din nou femeile.
Dar nici una dintre aceste declarații agresive la adresa cancelarei nu a fost mai usturătoare și mai prevestitoare de necazuri decât cuvintele seci ale președintelui Bundestagului, Wolfgang Schäuble, de la CDU. În vârstă de 76 de ani, acesta a fost timp de 13 ani ministru de Interne și apoi de Finanțe în cabinetele Merkel, fiind considerat mâna dreaptă a cancelarei. „Vor fi repercusiuni”, atât a spus Schäuble, dar aceste trei cuvinte ar trebui să-i dea frisoare lui Merkel: în ultimele luni, zvonurile că președintele Bundestagului va fi viitorul cancelar s-au înmulțit alarmant.
Oaia neagră și țapul ispășitor de la Berlin
Ca de atâtea ori în ultima vreme, Angela Merkel va încerca să arunce din lest și să tragă de timp, pentru a câștiga răgazul să-și dreagă scaunul șubred. Ea va face presiuni pentru a obține capul liderului CSU, nimeni altul decât ministrul federal de Interne și oaia neagră a guvernului: Horst Seehofer. Duminică seara, el a declarat că „discuțiile despre persoane” trebuie lăsate pentru mai târziu, fără însă a exclude propria sa responsabilitate.
Scoaterea lui Seehofer din guvern ar fi o mare ușurare pentru Merkel și ar mai calma spiritele în SPD. Acesta a încercat să prevină eșecul din Bavaria jucând cartea naționalistă: întâi, pentru a-i lua fața Alianței pentru Germania (AfD), formațiune eurosceptică și anti-imigrație, înființată doar în 2013 și care cunoaște din 2015 încoace un adevărat boom electoral, devenind al doilea partid al Germanie și principala forță de opoziție; al doilea, pentru a canaliza către CSU nemulțumirile tot mai mari ale populației în legătură cu imigranții.
Horst Seehofer a fost în ultimele luni la originea a două grave crize de guvern, care erau cât pe ce să ducă la dărâmarea lui Merkel.
Prima a avut loc în iunie, când ministrul de Interne a anunțat peste capul cancelarei măsuri mai dure la frontierele Germaniei, inclusiv cre area de tabere în care solicitările de azil ale imigranților să fie verificate în regim de urgență, iar cei respinși să fie expulzați fără multe discuții.
Tot peste capul Angelei Merkel, pusă într-o situație de-a dreptul ingrată, Horst Seehofer a anunțat crearea, împreună cu omologii săi, austriac, Herbert Kikl, și italian, Matteo Salvini, a așa-numitei „Axe a Voinței”, în fapt un front comun de luptă împotriva imigrației ilegale. Anunțul a fost făcut de Seehofer avându-l alături pe cancelarul austriac Kurz, aflat în vizită în Germania, la câteva ore după ce acesta din urmă îi prezentase omagiile sale lui Merkel, dar nu îi șoptise un cuvințel despre intenționata „Axă”. Efectul: opărirea gravă a cancelarei dar și a social-democraților, partizanii multiculturalismului și imigrației neîngrădite.
N-a văzut fasciști ca Merkel
A doua zdruncinătură a șefei de cabinet a avut loc în septembrie: Hans-Georg Maassen, șeful BfV, serviciul german de informații interne, aflat în subordinea ministrului de Interne, Horst Seehofer, a declarat într-un interviu pentru Bild că nu are nici un fel de dovezi despre violențele extremei drepte și despre existența unei „vânători de imigranți”, în orașul Chemnitz, după ce doi imigranți l-au asasinat prin înjunghiere pe un localnic. Or, Angela Merkel declarase exact contrariul, încercând să minimalizeze rolul asasinilor și să arunce toată vina pentru protestele de stradă ale populației mânioase în cârca „fasciștilor” băștinași. Declarațiile lui Maassen o lăsau într-un ofsaid flagrant iar pe social-democrați pradă furiei.
În final, Merkel a obținut o palidă satisfacție politică, după ce Maassen a fost înlocuit din fruntra BfV și trecut pe un alt post din Ministerul de Interne al lui Seehofer.
Să nu zgârii urechile electoratului
Bavaria este cel mai prosper dintre cele 16 landuri ale Germaniei, cu o rată a șomajului de sub 3%. Meritul zdrobitor pentru aceasta îi revine CSU, care a reușit să transforme economia predominant agrară a statului german într-una dintre cele mai de succes regiuni industriale din Europa.
Votul de duminică demonstrează încă o dată că prosperitatea economică nu asigură automat câștigarea alegerilor. „It’s economy, stupid” nu funcționează întotdeauna. Nici încălecarea oportunistă pe un subiect popular.
CSU a decis să facă concurență directă AfD pe tema combaterii imigrației. Deși foarte sensibilă pentru electorat, observatorii susțin că social-creștinii au sărit calul, concentrându-se aproape exclusiv pe acest subiect și lăsând de izbeliște altele la fel de fierbinți, precum educația sau accesibilitatea unei locuințe.
Alți observatori afirmă că alegătorii au simțit falsitatea mesajului anti-imigrație în gurile liderilor CSU, vechi parteneri de guvernare ai CDU, formațiunea Angelei Merkel. Or, în vara lui 2015, nici un german nu-și amintește ca social-creștinii să fi protestat față de deschiderea vraiște a frontierelor de către cancelara aliată.
Barbara Stamm, politician CSU și președinta parlamentului bavarez, a declarat că partidul său a „supralicitat” tema imigrației: „Ne-am lăsat împinși în această direcție”, a spus ea, făcând aluzie la presiunea exercitată de AfD. „Întotdeauna am zis: nu poți câștiga din dreapta ceea ce pierzi din stânga. Rezultatele de astăzi o confirmă din plin.”
Cancelara mutilată de ambele mâini: și Stânga, și Dreapta
De partea cealaltă a eșichierului politic, social-demo crații ies cei mai șifonați, cu cota electorală înjumătățită în Bavaria și cu imaginea la nivel național terfelită iremediabil. „E mai rău decât ne-am așteptat”, a declarat Michael Schrodi, un membru al SPD în parlamentul federal, Bundestag. „Un dezastru. E clar că lucrurile nu mai pot continua așa.”
La două palme de dezastru
SPD au ieșit pe locul V în alegerile de duminică, după CSU, Verzi, dar și Freie Wähler („Votanții liberi”) - o grupare locală independentă, relativ conservatoare și apropiată de social-creștini - și AfD. Usturimea rezultatului este cu atât mai mare pentru social-democrați, cu cât rivalii lor de pe flancul stâng, Verzii, și-au dublat scorul (de la 8,6% acum cinci ani, la 17,5% duminică), reușind să-i atragă pe alegătorii de stânga nemulțumiți de concubinajul politic al SPD cu Merkel.
În plus, social-democrații, care au fost multă vreme a doua forță politică a landului, nu se pot consola nici măcar cu o participare la guvernarea regională, după modelul marii coaliții de la nivel federal, deoarece nu există practic nici o șansă ca CSU să prefere alt partener decât Freie Wähler, care a obținut 11,6%, suficient pentru o majoritate.
Potrivit unui exit-poll realizat de televiziunea publică germană ARD printre simpatizanții SPD din Bavaria, 76% dintre aceștia consideră că social-democrații trebuie să încerce să se reînnoiască, trecând în opoziție față de guvernul federal de la Berlin
O scatoalcă la fel de usturătoare pentru SPD ca și pentru CSU este succesul AfD de a pătrunde în parlamentul bavarez cu 10,3% din voturi, la prima sa participare în alegeri, la fel cum reușise în toamna lui 2017 să intre în Bundestag.
Sub scaunul cancelarei, aliații se sfâșie între ei
Cutremurul din Bavaria va avea aproape cu certitudine o replică ce se anunță la fel de distrugătoare pentru Angela Merkel. De data aceasta, este vorba de alegerile regionale din landul Hesse, care vor avea loc peste două săptămâni, pe 28 octombrie, iar unda seismică amenință să lovească direct în formațiunea cancelarei.
La fel ca în Bavaria, sondajele arată o respingere puternică a partidelor care alcătuiesc așa-zisa Mare Coaliție de la Berlin.
Uniunea Creștin Democrată, care guvernează Hesse în alianță cu Verzii, este cotată sub 29% (față de 38,3% în 2013). Social-democrații au rămas de pomană în opoziție la nivelul landului: ei sunt târâți în jos de participarea la guvernarea de la Berlin, ajungând în sondaje la 23%, față de 30,7% cât obținuse în alegeri acum cinci ani.
În schimb, AfD a crescut de la 4,4% în alegerile din 2013, la peste 13% în sondajele de acum. Și verzii confirmă că au devenit colectorul nemulțumiților de SPD, crescând de la 11% la 17%.
Interesant este că Volker Bouvier, liderul CDU din landul Hesse, dădea vina pentru prăbușirea sa pe aliatul de de la nivel federal: „Am pierdut încrederea (alegătorilor) din cauza CSU”, a declarat el pentru ediția de duminică a Die Welt, fără să mai aștepte rezultatele din Bavaria. Cu aliații de guvernare mâncânduse între ei și prăbușindu-se în alegeri și sondaje, zilele lui Merkel sunt numărate. Pentru cea care, cu doar un an în urmă, la sfârșitul lui 2017, era desemnată Cea mai Puternică Femei din Lume pentru a șaptea oară consecutiv și a douăsprezecea oară în total, singura necunoscută este acum lungimea agoniei.