Transparentizarea grilei de salarizare dintr-o companie poate avea efecte benefice asupra colectivului, însă angajatorii se tem de asemenea acţiuni.

În multe cazuri, angajaţii sunt obligaţi, prin contractual individual de muncă, să păstreze secretă suma pe care o primesc în contul muncii depuse. Codul Muncii prevede, la articolul 158, că ''salariul este confidenţial, angajatorul având obligaţia de a lua măsurile necesare pentru asigurarea confidenţialităţii".

Cu toate acestea, păstrarea secretului privind salariul poate fi o acţiune sortită eşecului încă de la bun început.

''Confidenţialitatea salariilor este, însă, relativă. Atât timp cât ştie conducerea toată, compartimentul de resurse umane, compartimentul financiar-contabil, sindicatul şi alţii, nu văd cine ar mai rămâne să nu ştie ce salariu are fiecare salariat", este de părere consultantul în resurse umane Valeriu Tudor.

Dacă e secret, să-l ştim şi noi!

În plus, dacă la nivelul companiei există un contract colectiv de muncă, grila de salarizare pe posturi este parte componentă a acestuia sau poate fi anexă a Regulamentului intern, care, conform Codului Muncii, este obligatoriu. Or, ''la semnarea contractului individual de muncă, toţi salariaţii trebuie să semneze că au luat la cunoştinţă şi de prevederile din contractual colectiv de muncă şi din regulamentul intern, unde vor avea acces şi la grila de salarizare. Aşa că nu văd de ce aceasta ar fi "secretă", adaugă Valeriu Tudor.

Codul Muncii nu stipulează nimic despre obligativitatea angajatului de a păstra confidenţialitatea salariului. Totuşi, această sarcină poate fi trasată prin contractul de muncă, dar, nimeni nu poate garanta că, la o discuţie între colegi, secretul nu va fi divulgat.

''Angajaţii vorbesc deschis despre salarii, prime, bonusuri, cu colegii de firmă, dar şi cu prietenii şi cunoştinţele lor fără să se teamă de eventualele consecinţe pentru că e aproape imposibil de dovedit că angajatul/angajata a fost sursa acestei scurgeri de informaţii", explică Roxana Toader, senior consultant, Ascendis.

Secretomania dăunează companiei

Totodată, cu cât sunt mai multe reguli care constrâng angajatul, cu atât va fi mai ameninţat echibrul în colectiv.

''La modul general, orice încercare de impunere a unei confidentialităţi exagerate pe un domeniu de o asemenea natură face mai mult rău decât bine. Salariile au fost întotdeauna un subiect sensibil, despre care se vorbeşte şi se speculează foarte mult. E greu de spus cât bine şi cât rău fac zvonurile şi comentariile necontrolate unei firme, managementului sau chiar angajaţilor, dar opinia predominantă este că efectele negative sunt mai mari decât cele pozitive", este de părere George Butunoiu, unul dintre pionierii din domeniul resurselor umane din România.

Dacă ar şti că poate câştiga mai mulţi bani dacă este promovat pe un alt post, un angajat ar putea fi mai motivat să muncească mai mult. Aşadar, un angajat ar trebui să ştie că, dintr-o poziţie de junior, poate câştiga lunar între 1.000 si 1.500 de lei, de exemplu, iar directorii de departament pot încasa lună de lună sume cuprinse între 4.000 şi 5.000 de lei. Astfel, angajatorul ar respecta principiul transparenţei, fără a publica liste nominale cu salariile.

''Transparenţa în rândul salariaţilor a grilei de salarizare (pe posturi, nu nominal) este benefică deoarece fiecare angajat va fi preocupat să muncească în aşa fel încît să ocupe un post mai bine remunerat", consideră Valeriu Tudor.

Creşteri salariale modeste în 2011

Salariile din mediul privat au fost majorate, în medie, cu 4,3%, potrivit studiului de salarizare şi beneficii PayWell România. Faţă de 2009, creşterea medie a fost cu 40% mai mică. Pentru 2011, aproape 40% dintre companiile participante la studiu şi-au bugetat creşteri salariale, creşterea medie fiind de 6,8%, cu 60% mai mare decât creşterea salarială medie înregistrată anul trecut. Studiul PayWell cuprinde date de salarizare şi beneficii furnizate de 150 de companii din nouă sectoare economice diferite.

Analiştii companiei de cercetare Mercer sunt de părere că salariile din mediul privat nu vor creşte anul acesta cu mai mult de 8%, în condiţiile în care instabilitatea economică îi fac pe manageri să fie mai precauţi. Dacă la începutul lui 2010, companiile participante la studiul Mercer estimau majorări salariale de aproximativ 8% şi chiar 10%, în anumite industrii, realitatea a fost mai puţin fastă pentru angajaţi, în sensul că salariile au avansat, în medie, cu doar 6%. Circa 90% dintre companiile care au participat la studiul salarial Mercer sunt multinaţionale care nu au diminuat salariile angajaţilor în ultimii doi ani.