„Ca atare, pedepsele ce urmează a fi aplicate nu reprezintă o represiune excesivă – cu atât mai mult cu cât acestea chiar au fost coborâte sub minimul special prevăzut de lege – ci se justifică atât pentru reeducarea inculpatului, cât şi pentru menţinerea ordinii de drept, în conformitate cu scopul preventiv-sancţionator al pedepsei, aşa cum apare enunţat în art.52 Cod penal”, se arată în motivarea instanţei. Andrei Plăcintă, fiul senatorului Sorina Plăcintă, a fost condamnat de magistraţii Curţii de Apel Bucureşti (CAB), la şase ani de închisoare cu executare, în dosarul de tâlhărie, tentativă de omor şi ultraj contra bunelor moravuri, decizia instanţei nefiind definitivă.
„Este adevărat că inculpatul se află la prima întâlnire cu legea penală, dar nu este mai puţin adevărat că faptele sale s-au produs în asemenea condiţii încât ele prezintă o periculozitate deosebită, ceea ce pune, într-o formă specială, în discuţie posibilitatea sa de a se îndrepta şi fără privare de libertate”, mai arată în motivarea Curţii de Apel Bucureşti.
„Caracterul de exemplaritate”
Magistraţii mai arată că „nu trebuie eludat caracterul de exemplaritate pe care trebuie să-l aibă riposta autorităţilor în condiţiile în care numai clemenţa excesivă, concretizată în aplicarea unor pedepse în cuantum scăzut, a dus la situaţia în care, deşi infracţiunile de violenţă cunosc o recrudescenţă deosebită, reprimarea lor tinde să cadă în derizoriu”.
Andrei Plăcintă a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti, în 14 martie, la trei ani de închisoare cu suspendare, pentru tentativă la omor, tâlhărie şi ultraj contra bunelor moravuri, în cazul incidentului petrecut în 6 decembrie 2010.
Ultimul cuvânt îl vor avea magistraţii Curţii Supreme.