Anders Breivik, nebunul care a însângerat Norvegia

O ştire făcea înconjurul lumii şi şoca întreaga comunitate internaţională pe 22 iulie: un norvegian de 32 de ani, Anders Behring Breivik, a ucis 77 de persoane şi a rănit alte 51 în două atacuri coordonate, unul cu bombă, care a vizat o clădire guvernamentală din Oslo, şi un masacru în toată regulă comis pe o insulă din apropierea capitalei unde avea loc tabăra de vară a tineretului laburist.

Crime sinistre, dar necesare - astfel şi-a justificat norvegianul de 32 de ani, în faţa anchetatorilor, masacrul de pe insula Utoeya şi atacul cu bombă din centrul capitalei Oslo. Anders Behring Breivik şi-a recunoscut faptele, mărturisind că a acţionat de unul singur. El este în prezent judecat pentru terorism. Sub acoperirea unei activităţi de pretins fermier, Breivik reuşise să comande mari cantităţi de îngrăşăminte chimice, utilizate apoi la fabricarea bombei artizanale detonate în maşina-capcană parcate în faţa clădirii guvernamentale, fără să trezească suspiciunea autorităţilor. Modul în care a acţionat pe insula Otoeya a îngrozit o lume întreagă. Dându-se drept poliţist, Breivik a strâns în jurul său sutele de tineri de la tabăra de vară după care a început să îi mitralieze cu sânge rece. Cu un pistol, el i-a executat apoi pe cei încă mai mişcau. "Am terminat", au fost primele sale cuvinte la sosirea forţelor speciale ale poliţiei norvegiene abia după o oră, din păcate mult prea tărziu. În jurul insulei pluteau cadavrele celor care au crezut că pot scăpa prin înot. Mărturia lui Kasper Ilaug, un norvegian care locuieşte în apropierea insulei şi care a salvat cu barva sa 18 tineri, este năucitoare. "Le-am promis celorlaţi că mă voi întoarce. Am mai făcut două drumuri. Ultima oară când am fost lângă insulă, am strigat la câţiva tineri ascunşi după nişte pietre. Credeam că sunt în stare de şoc, însă mi-am dat seama, câteva secunde mai târziu, că erau de fapt morţi", a povestit el pentru EVZ la câteva zile după tragedie. Prea multă toleranţă pentru un schizofrenic Norvegianul, autodeclarat un militant împotriva Islamului, era nemulţumit de politica "tolerantă" a guvernului laburist faţă de musulmani. Din acest motiv a ales tabăra de vară a tinerilor laburişti de pe insula Utoeya drept ţintă a răzbunării sale. Un filmuleţ de 12 minute şi un manifest de 1500 de pagini, publicate cu puţin timp înainte de comiterea atacurilor sub pseudonimul Andrew Breivik, indică faptul că norvegianul plănuia faptele de câţiva ani, mai precis din 2009. În manifestul intitulat "o declaraţie de independenţă europeană", Breivik se prezintă drept "comandorul cavalerilor justiţiari". În filmul amintit apare şi fostul voievod român Vlad Ţepeş, considerat unul din luptărorii creştini care au împiedicat islamizarea Europei. În acelaşi text, norvegianul detaliază pregătirile pentru acţiunea sa, evocând "folosirea terorismului ca mijloc de trezire a maselor", şi afirmă că se aşteaptă să fie perceput drept "cel mai mare monstru de după al Doilea Răzoi Mondial". "În sufletul său el are sentimentul că nu a făcut nimic rău", declara avocatul său, Geir Lippestad. Cu 90 de minute înainte de comiterea dublului atac de la Oslo, din 22 iulie, Breivik a trimis manifestul de 1500 de pagini, prin e-mail, la sute de persoane. Documentul cuprinde linkuri către articole din ziare, bloguri şi alte materiale pe care Breivik le-a invocat pentru a-şi justifica acţiunile împotriva multiculturalismului. Între timp, experţii psihiatri care au alcătuit raportul privind responsabilitatea penală a lui Anders Breivik susţin că norvegianul nu era în deplinătatea facultăţilor mintale când a comis atentatele, anunţă agenţiile internaţionale de presă. "Psihiatrii desemnaţi de justiţie au ajuns la concluzia că Anders Behring Breivik era bolnav atunci când a ucis 77 de persoane şi a rănit alte 51", precizează Parchetul General din Oslo. Psihiatrii consideră că Breivik era în stare de "psihoză", în timpul atacurilor, ca şi în timpul celor 13 discuţii pe care le-au purtat cu el. Breivik recunoaşte ce a făcut, dar consideră că este nevinovat, pentru că atacurile au fost "atroce, dar necesare". Nu se ştie deocamdată care va fi soarta sa înainte de finalizarea procesului care va debuta pe 16 aprilie.

Sindromul care a lovit Europa Recent, două atacuri separate comise la Liège, în Belgia, şi la Florenţa, în Italia, la nici jumătate de an de la masacrul de la Oslo, redeschid dezbaterea legată de pericolul reprezentat de "lupii singuratici". Tiparul sub care s-au derulat agresiunile soldate cu opt morţi, cinci la Liège şi doi la Florenţa, este similar cu cel din capitala norvegiană: un individ izolat pune mâna pe armă şi comite crime pentru a-şi manifesta angoasele sociale, adesea născute pe fondul unor profunde sentimente rasiste şi xenofobe. Cel puţin cinci atacuri similare au fost comise în Europa în ultimii zece ani, în care aproape 60 de persoane au fost ucise. Autorii au fost tot indivizi singuratici. După masacrul de la Oslo, din iulie, experţii au avertizat că teroristul viitorului nu mai este militantul islamist, ci astfel de sociopaţi care acţionează individual, aşa numiţii "terorişti solo". "Totul se întâmplă în mintea lor. Este o provocare cu totul nouă pentru noi", a recunoscut şefa serviciilor secrete interne norvegiene, Janne Kristiansen. <iframe width="633" height="315" src="http://www.youtube.com/embed/UN9GKbfNysY" frameborder="0" allowfullscreen></iframe> Citiţi şi: