În proiectul publicat de lege privind „desființarea Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul justiției” publicat pe site-ul Ministerului Justiției, sunt introduce două paragrafe  noi, (4) și (5) la articolul 95 din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor. Acestea stabilesc în ce condiții poate fi cercetat și trimis în judecată un magistrat inculpat într-un dosar penal:

(4) Punerea în mișcare a acțiunii penale față de un judecător sau procuror se face cu autorizarea prealabilă a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție; (5) Trimiterea în judecată a judecătorilor și procurorilor se încuviințează de Secția pentru judecători sau, după caz, de Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.”

Practic, decizia de începere a cercetărilor este lăsată la voia procurorului general, iar trimiterea în judecată la cea a CSM, lucru care nu este prevăzut în legislația aflată în vigoare. În prezent  procurorii care anchetează magistrați au nevoie de avizul CSM doar în cazul arestării sau percheziției, iar procurorul general nu are nici o atribuție în ceea ce privește anchetele în care sunt vizați procurori și judecători.

Scopul modificărilor propuse este acela al „asigurării unei protecții adecvate a magistraților împotriva presiunilor exercitate asupra lor, împotriva abuzurilor săvârşite prin sesizări/denunțuri arbitrare, proiectul de lege prevede instituirea unor mecanisme suplimentare, cu rol de garanție, în cazul în care  aceștia au calitatea de suspect în dosare penale, reglementarea propusă asigurând, totodată, un echilibru între aceste garanții și necesitatea unui mecanism efectiv în materia răspunderii penale a magistraților, în situația existenței unor probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că persoana în cauză a săvârșit o infracțiune”.

Ministerul Justiției își motivează propunerea arătând că noile prevederi vor duce la creșterea gradului de independență a magistraților, ţinând seama că judecătorul trebuie să își exercite funcția pe baza propriei aprecieri a faptelor şi în concordanţă cu spiritul legii, fără influențe externe.

Totodată, se arată în documentul ministerului „reglementările legale trebuie să asigure independența și autonomia efectivă a procurorilor și să stabilească garanții adecvate în acest sens, procurorii având îndatorirea de a acționa în mod echitabil, imparțial și obiectiv”.

 

Te-ar putea interesa și: