Din cauza turbulenţelor mari înregistrate la Masa celor şase, nu şi-a găsit locul cuvenit în actualitate. Vorbesc despre vizita secretă pe care şeful Statului Major al SUA, Mark Milley, a efectuat-o în nordul Siriei, în regiunea controlată de organizaţia teroristă PKK. Aceasta a fost o vizită la cel mai înalt nivel în această regiune a unui oficial din Statele Unite.
Atunci când au apărut informaţii că Milley s-a întâlnit cu militanţi PKK, Ankara a fost profund deranjată. Anterior, sub pretextul "luptei împotriva ISIS" numeroşi oficiali americani se întâlniseră cu membri ai organizaţiei teroriste. Dar o asemenea mutare nechibzuită din partea unui şef de Stat Major ar fi însemnat o poziţie instituţională şi ar fi avut o semnificaţie diferită, se arată într-o analiză publicată de yenisafak.com.
Ambasadorul SUA la Ankara, Jeff Flake, a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe, cerându-i-se explicaţii legate de vizita secretă. Ambasadorul Statelor Unite a respins supoziţiile că ar fi avut loc o întâlnire între un înalt oficial /american/ şi teroriştii PKK în Siria. A declarat că a fost vizitată baza militară din Siria, precum şi militarii dislocaţi acolo, că în afara soldaţilor americani oficialul de rang înalt nu s-a întâlnit cu nimeni altcineva, că vizita a fost secretă, dar că au existat scurgeri de informaţii în presă. Atunci ambasadorului SUA i s-a cerut să "dezmintă aceste supoziţii". În această cheie trebuie să citim declaraţia purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Nick Price, "Milley s-a întâlnit doar cu militarii americani."
Se poate spune că în urma acestui demers diplomatic şi a acestor declaraţii a fost evitată o criză între cele două capitale. Prin declaraţia "independent de întâlnire sau nu, sprijinul SUA acordat organizaţiei teroriste continuă" Ankara a închis deocamdată subiectul. În ciuda acestei poziţii, merită să investigăm mai mult această vizită, pentru că lucrurile care s-au petrecut după această vizită vestesc evoluţii importante care interesează Turcia.
Teza principală pe care am enunţat-o şi anterior este: Decizia Ankarei de a stabili un dialog cu Damascul a generat mişcări tectonice în geopolitica regiunii. (Ieri s-a anunţat că o nouă întâlnire pentru stabilirea unui dialog, la care va participa şi Iranul, va avea loc la Moscova.) Dacă acest proces va avea succes statu quo-ul care menţine SUA în Siria va fi afectat. Pentru că spaţiul PKK se va îngusta, prezenţa Washingtonului pe teren nu va mai avea niciun sens. Şi pentru asta SUA se străduiesc să răspundă acestui nou statu quo şi să transpună în practică o nouă strategie.
Bine, dar ce este această nouă strategie. Încă nu are un nume. Pentru a-i da un înţeles să vedem indiciile ascunse în aceste evoluţii..
Înainte de a ajunge în Siria, şeful Statului Major al SUA a vizitat Isarelul. Unul dintre mesajele transmise era legat de "ISIS". Milley le-a spus militarilor americani că este nevoie de ei în Siria, -atenţie- că vor rămane în Siria şi că vor continua să acţioneze împreună cu militanţii organizaţiei teroriste PKK pe care-i numeşte "luptători kurzi". Iar în privinţa vizitei a spus: "Am vrut să controlez apărarea forţei". Cu alte cuvinte a inspectat unităţile de pe teren.
La câteva zile după Milley, secretarul apărării al SUA, Lloyd Austin, a început un turneu critic în Orientul Mijlociu, care cuprinde Irakul (inclusiv nordul Irakului), Iordania, Israelul şi Egiptul. Mesajul pe care Austin l-a transmis din Irak a fost unul asemănător cu mesajul lui Milley din Siria. "La invitaţia Irakului, forţele armate ale SUA sunt pregătite să rămână în această ţară."
Adică?
SUA, despre care anterior se spunea că se vor retrage din Siria, că au din ce în ce mai puţină influenţă în regiune, ocupă o nouă poziţie. Dialogul dintre Ankara şi Damasc afectează prezenţa SUA în Siria, însă Washingtonul spune cu voce tare că va continua să joace un rol în regiune, şi poate că îşi va mări şi prezenţa militară.
Bine, dar cum îşi vor motiva această nouă decizie?
Administraţia americană va continua să-şi bazeze prezenţa în regiune pe discursul asupra a două ameninţări apropiate. Prima ameninţare este ISIS. Iar a doua este Iran. Însă nu se vede nicio ameninţare ISIS. Din acest motiv putem spune că agitaţia va fi în privinţa Iranului.
Ştiţi, Israelul se concentrează din ce în ce mai mult pe prezenţa Iranului în Siria. Anterior, SUA împiedicau Israelul să "nu meargă mai departe". Conform analiştilor care cunosc diplomaţia regiunii, "SUA nu vor mai spune Israelului ' Stai'". Am scris anterior că un alt scenariu este legat de ideea creării unei zone tampon în sudul Siriei. În acel proiect, Israelul şi Iordania joacă un rol-cheie. Vizita secretarului apărării al SUA în Iordania şi Israel, după Irak, ne spune ceva în această problemă? Urmează zile agitate. Vom aştepta şi vom vedea.(Rador)