Când macedonenii au primit acces fără viză în zona Schengen, în 2009, au ieșit în stradă și au sărbătorit. Săptămâna aceasta, când Turcia a primit aceeași permisiune, într-un acord menit să rezolve problema refugiaților, Comisia Europeană este acuzată că răsplătește o țară în care sunt încălcate drepturile omului, punând sub semnul întrebării valorile sale fundamentale.
De-a lungul timpului, UE a pierdut din instrumentele prin care își influența vecinii. Cel mai puternic instrument a fost primisiunea extinderii UE, care acum și-a pierdut din importanță, pentru că Uniunea se chinuie să intregreze, încă valurile din 2004 și 2007, scrie The Economist.
Pentru țările din Balcani, promisiunea unei călătorii fără viză în Europa a funcționat: s-au îmbunătățit legile și birocrația a scăzut. Au existat și probleme, când romii din estul Europei au ajuns în țările occidentale, dar aceste probleme au fost rezolvate rapid, prin schimbarea legislației.
Acum Turcia, Ucraina, Georgia și Kosovo vor avea aceleași beneficii, până la finalul acestui an.Din pespectiva UE, e un tripul câștig: țările respective trebuie să îndpelinească anumite criterii, printre care întărirea controalelor la granițe și protecțai datelor personale. Procesul încurajează ajungerea la putere a unor forțe reformiste; și, foatrte important încurajează schimburile comerciale și culturale, eliminând cozile penibile și imulitoare care se formau la porțile ambasadelor.
„Uneori e dificil pentru cineva care n-a trecut prin asta să înțeleagă cât de important este acest lucru pentru noi”, a declarat Natalie Sabanadze, ambasadoare Georgiei la UE.
Turcia a început negocierile de aderare la UE în 2005 și a fost singura țară candidată care nu primise acceptul pentru ca cetățenii săi să circule fără vize. Oficialii europeni au susținut, de asemenea, că dacă liberalizează regimul vizelor va fi întărită poziția premierului Ahmet Davutoglu, în fața liderului autocrat Recep Erdogan și le va permite turcilor de rând să-și viziteze rudele, așadar acordul ar avea beneficii pentru ambele părți.
Lucrurile nu sunt, însă, atât de simple. Turcia are probleme cu condamnarea jurnaliștilor și a altor activitști, pe legea terorismului; Erdogan l-a făcut pe Davutoglu să demisioneze și este „ de neoprit”. De fapt, UE a plătit pentru păstrarea refugiaților în Turcia cu libera circulație a 75 de milioane de turci, comentează sursa citată.
CE propune și revizuirea politicilor de acordarea a azilului politic și redistribuirea refugiaților în Europa. Preocuparea privind migrația, azilul și securitatea se transformă, încet, încet în principalul punct de discuție pentru Uniunea Europeană. Acordul cu Turcia trebuie însă aprobat de țările membre și de Parlamentul European, care nu pierde nicio șansă de a-și arăta independența de politicienii de la Bruxelles. Toată lumea va fi cu ochii pe Turcia și pe îndeplinirea ultimelor cinci criterii rămase din cele 72 pe care le cere UE.
Politicienii au învățat că problema refugiaților se poate rezolva doar prin cooperare și, pe de altă parte, fiind extrem de delicat subiectul, nu sunt pregătitți să cedeze controlul, așa că mai rămând de dus „bătălii” importante.