De asemenea, odată cu îmbunătăţirea nivelului de încredere în mediul de afaceri, cheltuielile cu investiţiile vor prinde avânt în 2016, determinând o creştere a PIB-ului de la 1,6% în acest an la 1,8% în 2016.         

Consumul rămâne un factor cheie pentru revenirea zonei euro în al doilea semestru al anului 2015. Preţurile mai mici la petrol continuă să reprezinte un stimulent pentru îmbunătățirea veniturilor gospodăriilor, în vreme ce percepția oamenilor privind perspectivele de pe piaţa muncii începe să se îmbunătăţească. Este estimată o creştere a cheltuielilor de consum cu 1,7% în 2015, cea mai mare din 2007 încoace. Cu toate acestea, odată cu revenirea pe creştere a preţurilor la energie, ritmul de creştere al cheltuielilor de consum este aşteptat să se stabilizeze la 1,4% în 2016 şi la o medie de 1,3% între 2017 şi 2019.

Riscurile sistemice cu care se confruntă regiunea – criză fiscală larg răspândită şi deflaţia – se estompează, în vreme ce recentul acord încheiat între zona euro şi Grecia indică o intenţie reînnoită pentru atingerea unui compromis de ambele părţi.

După incertitudinile din timpul acestei veri, zona euro se aşază pe o traiectorie de creştere lentă, dar constantă. Factorii interni şi externi s-au aliniat astfel pentru a susține revenirea în forță a zonei euro în 2015 şi 2016. Încetinirea creșterii pe pieţele emergente este un motiv de îngrijorare, dar aceasta este contrabalansată de consolidarea pieţelor de export din Statele Unite şi Marea Britanie. În același timp, odată cu trecerea a ceea ce a fost mai rău din perioada austerităţii fiscale, politicile fiscale vor îngreuna tot mai puţin creşterea economică.

Cu toate acestea, în următorii câţiva ani, şomajul va rămâne o problemă majoră. Estimările indică o scădere constantă a ratei şomajului, dar aceasta nu va ajunge sub 10% până în 2019. Companiile care îşi desfăşoară activitatea în Europa vor fi nevoite să se adapteze la această „nouă stare de normalitate" a creşterii economice lente şi constante.

Un euro mai slab reprezintă o binevenită gură de oxigen. Exporturile au înregistrat cea mai mare rată de creştere anuală din ultimii patru ani în trimestrul al doilea al anului 2015, beneficiind atât de pe urma unei monede unice europene mai slabe, cât şi de pe urma unui ritm mai mare de creştere în Statele Unite şi Marea Britanie.

Se estimează o creștere de 4,8 % a exporturilor în acest an, încetinind ritmul de creştere la 4% în 2016, apoi la 3,6% în 2017 şi la o medie de 3,4% între 2017 şi 2019, pe măsură ce creşterea din economiile avansate se temperează. În plus, previziunile privind creşterea exporturilor sunt supuse unui risc mai mare din cauza nesiguranţei privind creşterea economică din China şi a recentelor turbulenţe de pe pieţele financiare.

Constrângerile fiscale nu vor dispărea uşor. Odată ce economia zonei euro a intrat pe un curs de revenire, acoperirea deficitelor bugetare se va realiza în mare parte prin creşterea veniturilor din taxe. Însă, dată fiind extinderea poverii datoriei publice a zonei euro din anii crizei, nivelul cheltuielilor guvernamentale ar rămâne limitate pe o perioadă de timp. EEF estimează astfel doar creşteri modeste ale cheltuielilor guvernamentale curente, care se vor situa în jurul de 1% în perioada 2015-2019.

Cum evoluează economia României? Deşi ritmul creşterii trimestriale a PIB-ului în România a încetinit la doar 0,1% în trimestrul  al doilea al acestui an (faţă de aproximativ 1% în fiecare din cele trei trimestre anterioare), creşterea anuală şi-a continuat ritmul susținut, atingând 3,7% – faţă de 3,8% în trimestrul întâi. Creşterea a fost predominant determinată de consum, însă şi investiţiile şi-au menţinut recenta ascensiune. Creşterea veniturilor reale, potenţată de inflaţia coborâtă şi de o scădere treptată a şomajului, va impulsiona consumul pe parcursul ultimelor luni din 2015 şi în 2016. În plus, reducerile de taxe au potenţialul de a consolida şi mai mult veniturile disponibile.

„Per ansamblu, ne aşteptăm ca PIB-ul să crească cu 3,5% în 2015 – peste estimarea EEF de 3,1% din iunie 2015. Aceasta ne aşteptăm să fie fi urmată de o creştere şi mai mare, de 3.7%, în 2016, ca urmare a cererii interne puternice şi a îmbunătăţirii balanţei nete a exporturilor. Ulterior, ritmul va încetini, dar se va stabiliza la o medie de aproximativ 3% pe an între 2017 şi 2019”, se arată în raport.

"Consumul intern continuă direcţia ascendentă conturată la începutul anului şi rămâne şi pe sfârşit de an principalul motor de creștere în România, alimentat de nivelul foarte scăzut al inflaţiei, şi de recenta relaxare fiscală. Spre deosebire de cele mai multe ţări din Zona Euro, România se bucură de o rată scăzută a şomajului şi de o creştere economică susţinută. Pentru a exploata la maxim aceste avantaje, sunt însă necesare eforturi semnificative pentru a creşte competitivitatea economiei românești, prin reformarea pieţei muncii şi îmbunătăţirea mediului de afaceri”, explică Bogdan Ion, Country Managing Partner EY România.