Aceleaşi localităţi de pe cursul Dunării, dar şi de pe cel al Crişurilor, al Siretului, Prutului şi al Mureşului sunt acoperite de ape, în aceeaşi perioadă a anului, de patru decenii încoace.

Cauzele sunt cunoscute: defrişări ilegale, lipsa digurilor, case reconstruite în albiile majore ale râurilor. Sunt ignorate însă de localnici – care refuză să plece din calea apelor -, dar şi de autorităţi, care preferă să trateze doar efectele dezastrelor.

Soluţiile – existente doar pe hârtie – ar trebui puse rapid în practică, avertizează, la unison, hidrologii şi meteorologii, potrivit cărora, fenomenele extreme sunt tot mai frecvente, iar viiturile tot mai dese, astfel încât aria zonelor inundabile se extinde.

Proiecte abandonate

În ultimii şase ani – când România a fost "lovită" de cele mai devastatoare inundaţii, din punctul de vedere al numărului de victime şi al valorii pagubelor provocate – au fost începute cele mai importante proiecte menite să pună capăt dezastrului. Nici măcar unul nu a fost însă finalizat, iar cauzele merg de la lipsa fondurilor şi a voinţei politice până la mentalitatea oamenilor.

Concret, programul privind identificarea zonelor inundabile nu s-a finalizat din cauza unor lacune legislative, iar fenomenul flash-flood (precipitaţii abundente într-o perioadă scurtă de timp) – care a provocat şi inundaţiile produse, în ultimele zile, în nordul Moldovei – ar fi putut fi prognozat dacă in ves tiţia începută de guvernanţi în 2005 ar fi fost finalizată.

În plus, deşi de-a lungul anilor, toate guvernele au declarat "război" defrişărilor ilegale, care favorizează formarea de torenţi – suprafaţa de pădure tăiată fără acte creşte de la an la an. Şi programul de amenajare a cursurilor de apă şi de ridicare de noi diguri este departe de a se finaliza. Motivul: autorităţile au nevoie de teren pentru a lărgi albiile râurilor, doar că localnicii refuză să se mute din aceste zone sau să cedeze statului terenurile agricole. E drept că pot fi şi expropriaţi, însă niciun edil nu s-a grăbit să facă asta.

Investiţia care ar fi putut salva Săuceştiul

"Şi îndiguirea râurilor nu e suficientă. Trebuie construite noi acumulări şi poldăre (un fel de "buzunare" ale râului, care se umplu doar atunci când debitele sunt mari – n.r.). De exemplu, după inundaţiile din 2006, am transferat acumularea de la Paşcani – aflată în amonte de comuna Săuceşti, una dintre cele mai afectate acum de revărsarea Siretului -, către Hidroelectrica. Dacă lucrarea ar fi fost gata, inundaţiile ar fi fost limitate. În plus, în 2007-2008, guvernul a alocat 330 de miliarde de lei vechi pentru refacerea digurilor de pe Siret şi pentru reamenajarea râului. Digurile au fost reparate, dar fostul ministru al mediului, Nicolae Nemirschi, nu a mai introdus pe lista de investiţii şi amenajarea râului", a explicat fostul secretar de stat la Ape, Lucia Varga, care a gestionat problemele provocate de inundaţii în perioada 2005-2007.

Pe de altă parte, ministrul mediului, Laszlo Borbely, susţine că "nimeni nu se aştepta la un asemenea debit al Siretului", care a bătut toate recordurile înregistrate în ultimii 200 de ani.

Nici primarii nu şi-au făcut temele

Nu doar localnicii şi gu vernan ţii ignoră cauzele dezastrelor, ci şi primarii, care nu doar că nu se prezintă la cursurile de gestionare a inundaţiilor, organizate de cei de la Mediu, dar nici nu respectă procedurile-standard pe care le cunosc şi ar trebui să le aplice în astfel de situaţii.

"E extrem de grav ca, după doi ani, să confunzi codurile cu culorile curcubeului. Aici (la Dorohoi, Bo toşani – n.r.) trebuie luate măsuri foarte drastice, inclusiv penale, pentru că el e pre şedintele Comitetului pentru Situaţii de Urgenţă la nivel local", rezuma, ieri, ministrul Vasile Blaga, problemele apărute, şi din cauza ig noranţei edilului, la Dorohoi, săptămâna trecută, când 13 oameni au murit din cauza apelor revărsate.

CONSECINŢE

Defrişările au transformat pâraiele în fluvii

Ca şi în anii trecuţi, în sud-vestul, în centrul şi mai ales în nord-estul ţării, pâraiele care, în mod normal, puteau fi trecute "cu pasul" s-au umflat peste noapte, transformându-se în fluvii. Acestea sunt, în primul rând, efectele defrişărilor masive din ultimii 20 de ani, spune ministrul mediului, Laszlo Borbely.
"Se vor intensifica controalele, deoarece acolo unde nu e rasă pădurea cu totul, zeci de mii de hectare sunt rărite. Potrivit Romsilva, din 1990 până în prezent, doar două persoane au făcut închisoare pentru că au tăiat ilegal pădurile", a explicat Borbely. Statisticile Ministerului Mediului arată că peste 95.000 de hectare de pădure au fost brăcuite (rărite), iar alte aproape 33.000 de hectare au fost rase cu totul.

"Efectele se văd cu ochiul liber, mai ales în judeţele Suceava şi Botoşani, unde s-a brăcuit foarte mult. Acolo, au fost acum inundaţii mai violente ca în 2006 sau în 2008. Dacă nu se vor lua măsuri, în viitor inundaţiile vor fi şi mai devastatoare", au explicat specialiştii de la Mediu.

La rândul lor, hidrologii avertizează că problemele vor deveni din ce în ce mai grave în aceste zone, unde munţii şi dealurile rămase fără păduri nu mai pot reţine precipitaţiile şi nu mai pot atenua debitele pâraielor, apele scurse de pe versanţi propagându-se repede şi favorizând apariţia viiturilor.

"Dacă s-ar stopa defrişările ilegale şi s-ar aloca bani pentru corec tarea torenţilor, am reduce pa gubele", conchide Marian Stoicescu, preşedintele Federaţiei pentru Apărarea Pădurilor.

95.000 de hectare de pădure,
majoritatea în Moldova, au fost „rărite” ilegal, începând din 1990

PROIECT

Rămaşi fără bani la buget pentru investiţii în protecţia zonelor vulnerabile, guvernanţii se gândesc să le impună tuturor românilor o "suprataxă de inundaţii"

Nu mai puţin de 12,5 miliarde de euro. Atât ar trebui să investească statul pentru a reduce numărul persoanelor expuse la inundaţii (de la 930.000 în prezent la 350.000 în 2030), pe cel al victimelor (de la zece pe o suprafaţă de 1.000 de hectare la două-trei în 2030), dar şi pentru a diminua valoarea pagubelor provocate de puhoaiele revărsate, susţin specialiştii, ale căror calcule se regăsesc în Strategia de management al riscului la inundaţii, pe termen mediu şi lung.
Pentru că nu mai dispune însă de fonduri, pe lângă sumele alocate de Uniunea Europeană, executivul ia în calcul să le impună românilor "o suprataxă de inundaţii". Astfel, potrivit unui document de lucru elaborat de guvern la sfârşitul anului trecut, "suprataxa va fi plătită de toţi contribuabilii din România, în baza valorii bunului construit ori a proprietăţilor neconstruite".

"Cu banii colectaţi s-ar crea un fond special cu ajutorul căruia se vor finanţa sau cofinanţa costurile de întreţinere a infrastructurii de apărare împotriva inundaţiilor", au explicat maimarii de la Mediu, iniţiatorii proiectului.

86 de locuinţe inundate, la fiecare 1.000 de hectare

Sumele colectate din această suprataxă ar urma să fie investite inclusiv în reducerea numărului de case inundate. Potrivit aceleiaşi strategii, "media multianuală de 86 de locuinţe inundate la fiecare 1.000 de hectare de teren va fi redusă, până în 2039, la cel mult 40 de case inundate la 1.000 de hectare".

În plus, oamenii ar urma să fie instruiţi "să convieţuiască cu apele". "Nu trebuie însă să se înţeleagă greşit această noţiune. Este vorba despre a-i face să conştientizeze faptul că locuiesc într-o zonă inundabilă şi a-i determina astfel să-şi ia măsuri proprii de apărare, pe lângă cele luate de stat. Oamenii trebuie să fie învăţaţi cum să reacţioneze corect în caz de inundaţii. De exemplu, să ştie cum să-şi consolideze casele şi să fie conştienţi că trebuie să ajute autorităţile locale la amenajarea zonei împotriva inundaţiilor. Acum, marea majoritate a celor care locuiesc în zone inundabile stau cu mâinile în sân şi aşteaptă ca jandarmii sau militarii să le ridice diguri de apărare", au explicat specialiştii de la Apele Române.

Albiile râurilor trebuie lărgite

O altă soluţie propusă de aceştia, ar fi amenajarea albiilor râurilor, agreată, de altfel, şi de experţii Uniunii Europene.

Astfel sumele colectate din suprataxă ar putea fi folosite pentru creşterea ca pa cităţii de transport a albiilor minore ale principalelor cursuri de apă cu cel puţin 30% până în 2035. "Acest lucru ar fi posibil prin întreţinerea zonelor colmatate şi prin readucerea râului la starea iniţială", au subliniat spe cia liştii din cadrul Ministerului Mediului.

PROGNOZĂ

Plouă până pe 13 iulie. Cod roşu pe Siret

O nouă avertizare cod roşu de inundaţii a fost emisă, ieri, de hidrologi pentru râul Siret (pe sectorul Şendreni – Dunăre, în judeţul Galaţi) şi pentru Prut (pe sectorul Stânca Aval – Prisăcani, în judeţele Botoşani şi Iaşi şi pe sectorul Şiviţa – Dunăre, în judeţul Galaţi). Avertizarea este valavilă până astăzi, la ora 16.00. Pentru a preveni un dezastru la Galaţi, autorităţile au decis construirea unui dig de 4,5 kilometri lungime şi 1,5 metri înălţime.

Nici meteorologii nu au veşti mai bune. Potrivit acestora, în intervalul 4-13 iulie, va continua să plouă în estul şi sudul ţării. "Cantităţile de precipitaţii vor fi mai mici, dar importante, având în vedere că râurile sunt pline", a precizat directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie, Ion Sandu.

"Până pe 6 iulie, vor fi înregistrate precipitaţii în Moldova, iar din 6 până pe 13 iulie, ploile se vor muta în zona de sud-est a ţării", au detaliat specialiştii.

"Cantităţile de precipitaţii vor fi importante, având în vedere că râurile sunt pline.",
ION SANDU, director ANM