Cristian Ghinea, directorul Centrului Român pentru Politici Europene, şi Cristian Pârvulescu, preşedintele Asociaţiei Pro Democraţia, spun că nu este deloc surprinzătoare decizia Olandei de a cere amânarea integrării României şi Bulgariei în spaţiul Schengen.
Cristian Ghinea a declarat pentru EVZ că nu e o surpriză declaraţia ministrului pentru imigraţie olandez, Gerd Leers, pentru că Olanda a legat mereu tema aderării la Schengen de progresele pe care le fac cele două ţări în domeniile justiţie şi afaceri interne. Este puţin incorect, consideră Ghinea, pentru că "înţelegerea noastră nu implica şi justiţia, dar ei profită de orice ocazie, având în vedere problemele din România şi Bulgaria în lupta anticorupţie". Este o legătură politică între cele două teme. olandezii au mai spus-o, au fost critici de mai multe ori, o spun şi o repetă de câte ori au ocazia: România trebuie să rezolve problema corupţiei, precizează analistul. În opinia acestuia, dacă vorbim strict de criteriile de aderare la Schengen, nu este corectă decizia Olandei, dar, dacă ne referim la comportamentul României, care după ce s-a văzut în UE nu a mai continuat reforma justiţiei, poziţia olandezilor este corectă. Putem negocia mai departe Cristian Pârvulescu spune, de asemenea, că nu trebuie să ne mire poziţia Olandei, deja cunoscută, oficialii de la Haga criticând şi până acum România în privinţa capacităţii de a construi statul de drept. Franţa şi Germania şi-au atras în cercul "româno-scepticilor şi bulgaro-scepticilor" alte state, în care partidele extremiste joacă un rol important: Olanda, Danemarca şi Finlanda, remarcă Pârvulescu.
Această decizie nu trebuie, însă, să împiedice România să continue negocierile, pentru a ajunge la o soluţie de compromis. Varianta ungară, de aderare în etape, ar putea fi valabilă şi pentru noi, adaugă Cristian Pârvulescu, dând ca exemplu integrarea Italiei, Greciei şi Ungariei, care s-a făcut în doi paşi: mai întâi frontierele aeriene, apoi cele maritime şi terestre. Potrivit preşedintelui Pro Democraţia, votul de miercuri din Parlamentul European, chiar dacă este doar consultativ, are o importantă simbolistică politică. În opinia sa, este esenţial ca Bucureştiul să continue negocierile, astfel încât România să obţină termene clare, chiar şi în cazul soluţiei de compromis, altfel integrarea în Schengen se poate amâna la nesfârşit. „Uniunea Europeană s-a schimbat” Crisitian Pârvulescu nu vede ca posibilă integrarea efectivă în spaţiul Schengen a frontierelor terestre mai devreme de 1 iunie 2012, în cel mai fericit caz. În primul rând pentru că în lunile aprilie-mai 2012 vor avea loc alegeri prezidenţiale în Franţa, iar pentru Nicolas Sarkozy este important să arate că este exigent în privinţa securităţii frontierelor. "Uniunea Europeană s-a schimbat, nu mai e cea din 2004, este suspicioasă, dominată de frică. Entuziasmul a scăzut foarte mult în ce priveşte libera circulaţie, iar europenii vor să se asigure că viitorul nu va fi atât de imprevizibil", spune Pârvulescu. Deşi nu este foarte încrezător în capacitatea României de a negocia, de a-şi atrage susţinători, preşedintele Pro Democraţia speră că oficialii români au experienţa şi expertiza necesare pentru a negocia mai departe şi a obţine termene clare pentru aderare, având în vedere că poziţia Olandei este una "de negociere", care presupune o cerere maximală, o ofertă minimală şi o cale de mijloc.
Recomandările noastre
