Inițiativa francezilor se bazează pe promovarea de conținut pentru o audiență cât mai largă. Publicația franceză amintită a scris despre numărul imens de turiști care abia reușesc să descifreze însemnătatea simbolurilor romane și, în același timp, a atras atenția asupra faptului că majoritatea francezilor care vizitează muzeele sunt directori și profesori.

Turiștii rareori citesc textele expuse, mai ales dacă sunt prea lungi, este de părere Noémie Giard, șefa departamentului de Servicii Publice din cadrul Muzeului Carnavalet din Paris.

Serviciul de management a cerut reprezentantului Noémie Giard să editeze toate textele expoziționale și panourile din muzeul Carnavalet. Rezultatul s-a concretizat în texte între 1.000 și 1.500 de caractere (maximum!) în cazul expozițiilor pentru adulți și de 500 de caractere în cadrul expozițiilor pentru copii. Bineînțeles, utilizând cifre arabe în locul celor romane, care desemnau secole sau perioadele de guvernare ale regilor, conducătorilor, etc, astfel încât informațiile să fie accesibile tuturor celor “descurajați” de scris. Prin urmare, astăzi, francezii și turiștii care vizitează muzeul amintit vor citi despre Henric al 4-lea, Ludovic al 14-lea, etc.

“Nu suntem împotriva cifrelor romane, însă acestea pot reprezenta un obstacol în calea perceperii mesajului”, a declarat Noémie Giard, invocând penibil nenumăratele situații în care părinții citesc copiilor explicațiile de pe panouri.

Cazul muzeului Carnavalet nu este singular; s-a sugerat substituirea cifrelor romane și în cazul altor muzee din Rouen.

Analfabetismul științific prinde contur și în România

Analfabetismul științific începe să prindă contur și în România, care nu este deloc departe de situația francezilor. Valer Rus, membru în consiliul director al Rețelei Naționale a Muzeelor din România, a dezvăluit pentru EvZ că s-a recurs la o măsură asemănătoare la nivelul Muzeului Piatra Mureșenilor din Brașov, unde acesta este director. Valer Rus a subliniat, însă, că la nivel național nu există nicio dezbatere oficială pe tema înlocuirii cifrelor romane cu cele arabe.

“Nu există nicio dezbatere internă sau publică cu privire la această discuție. Fiecare instituție optează sau nu pentru folosirea cifrelor romane. Într-adevăr, am auzit într-un context colocvial, nu oficial, că sunt copii și chiar și unii adulți care nu cunosc semnificația cifrelor romane. Este o soluție la îndemână folosirea cifrelor arabe, chiar cu riscul de a nu mai folosi limbajul de specialitate. Nu există o dezbatere oficială în acest sens în România, nu există o poziție oficială, deci aceasta este strict părerea mea”, a afirmat reprezentantul Rețelei Naționale a Muzeelor din România.

“Coincidența absolută face că eu am purtat o asemenea discuție cu colegii mei. Lucrez la Muzeul Piața Mureșenilor din Brașov și acum câțiva ani am avut un proiect care presupunea realizarea unei picturi pe un perete dintr-o curte interioară, ce reprezenta o evoluție a costumului de epocă, a costumului istoric, între secolele XIII-XIX și în dreptul la fiecare pereche de personaje istorice reproduse în pictură, pe secole, am scris secolul XIII, XIV, XV și așa mai departe.

Vă spun sincer că după ce am discutat cu cei care realizau efectiv pictura, am stabilit și noi să folosim cifre arabe în locul cifrelor romane, tocmai pentru că am avut asemenea momente (…) când foloseam panouri, texte expoziționale cu exprimarea secolelor cu cifre romane, iar oamenii nu erau familiarizați cu simbolurile. Nu se mișcă confortabil în (n.r. acest cadru). Din păcate, da, probabil vom ajunge ziua în care nu vom mai folosi cifre romane. Eu am avut o asemenea speță în care am folosit cifre arabe în locul celor romane”, a dezvăluit Valer Rus, directorul Muzeului Piața Mureșenilor, menționând că substituirea cifrelor romane reprezintă o opțiune, nu o regulă.

Emoticoanele – un reflex al realității contemporane

“Situația nu mă îngrijorează atât de mult, sunt probleme mult mai grave”, a mai transmis Valer Rus. “De exemplu, acum doi ani am avut ocazia să fac un ghidaj la noi în muzeu. Eu de obicei nu fac, sunt directorul muzeului. Făceam un exercițiu, erau texte istorice, cu litere de dimensiuni de 2 cm jumătate și am descoperit cu stupoare elevi de clasa a VII-a care nu știau să citească în limba română un text tipărit, vizibil. Aveau dificultăți reale de lectură la un text la prima vedere, citeau pe litere în clasa a VII-a. Acest analfabetism funcțional mi se pare mult mai grav. Asta este cu adevărat îngrijorător. Sunt oameni care și-au pierdut exercițiul lecturii, nu mai citește nimeni cărți.

Plecăm dintr-o zonă abstractă, ne îndreptăm spre o zonă figurativă, tot timpul ne uităm la poze și filmulețe pe Facebook, YouTube și Instagram, iar comunicarea, din păcate, se îndepărtează de abstractizare și conceptualizare și semnificație și sensuri date de litere și cuvinte. Ne îndreptăm înspre o zonă figurativă. Acestea sunt realități curente, de lucru, de zi cu zi.

Situația se va agrava. Avem oameni care nu mai citesc, se uită la ecrane, la Zoom, la pătrățele, filmulețe, nu mai folosim cuvinte și simboluri. Ne întoarcem spre figurativ, spre pictograme, nu sunt ideograme, ci spre pictograme. Toate aceste emoticoane, emoji-uri sunt un reflex imediat al realității. Consumatorii le folosesc mult mai natural decât să folosească cuvinte”, a explicat reprezentantul Rețelei Naționale a Muzeelor din România, Valer Rus.

„Să-i transformăm pe toți într-o turmă de oi”

Viorel Badea, președintele Comisiei pentru Cultură și Media din Senatul României, a criticat lenea intelectuală care este trecută cu vederea inclusiv de guvernanții statului român. “E noaptea minții! Nu mai pot citi că au dificultăți? Cum vor face lecțiile? Oral, că nu mai citesc. E absurd!”, a afirmat Viorel Badea.

“Din punctul meu de vedere, pentru noi ca țară, ca stat, ca națiune, literele romane sunt o marcă a tradiției și originii noastre. Să pună mână să învețe, să le facă alfabetizare latină în școală. Problema e în școală, în educație, în casă, în familie. Ne ștergem cu buretele trecutul fiindcă ei nu sunt în stare să lege două semne? Ca idee – cum vei învăța limba chineză?

Mi s-ar părea o greșeală foarte gravă, iar aceste situații au loc atunci când mergi după valul popular. Tu trebuie să îi dai o direcție acestui val, ca om politic. Tu trebuie să stabilești niște puncte foarte clare care te definesc pe tine ca om, dar și ca națiune. Nu poți lăsa totul să meargă după cum bate vântul fiindcă poporul nu știe. Să-i transformăm pe toți într-o turmă de oi și să le dăm să mănânce, să bea și să le mulgem de lapte – nu mai investești nici în educație atunci. Nu tot ce vine din Occident este neapărat bun, niciodată nu a fost așa.

Începe să existe o lene intelectuală în școală, acasă și peste tot. Noi nu trebuie să ne lăsăm pradă acestui comportament. Trebuie să avem o atitudine confruntațională. Nu ne lăsăm duși de val. Aici un rol foarte mare îl are familia. Până să-l duci pe copil la școală, (n.r. datoria) este a familiei, iar dacă familia este dezmembrată sau se preocupă mai mult de grija stomacului și a zilei de mâine, se întâmplă lucruri de felul acesta. Păcat…”, a declarat președintele Comisiei pentru Cultură din Senatorul României.